Ieri s-a înregistrat o nouă scumpire, pentru a treia zi la rând, dovadă că apelul ministrului Energiei, Bogdan Ivan, către companiile petroliere să mai strângă cureaua și să mai renunțe la profituri nu a avut niciun ecou. În intervențiile sale, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a tot insistat că ceea ce se vinde în această perioadă în benzinării provine din stocurile companiilor făcute înainte de izbucnirea conflictului armat din Iran și, în consecință, nu sunt justificate aceste scumpiri în cascadă. Până când Consiliul Concurenței va prezenta un raport despre situația reală din piața de carburanți, românii au constatat ieri că unele benzinării deja afișau un preț de 10 lei/litru pentru motorina premium.
Ieri dimineață, prețul benzinei a crescut din nou cu 10 bani pe litru în stațiile Petrom, iar prețul motorinei a crescut cu 15 bani pe litru. La stațiile Petrom din Capitală, prețul unui litru de benzină standard era cuprins joi dimineață între 8,79 de lei și 8,81 de lei, iar litrul de motorină standard costă între 9,38 și 9,41 de lei. Această scumpire este a 11-a operată de liderul pieței de carburanți de la începerea conflictului din Orientul Mijlociu. Ultima scumpire în benzinăriile Petrom avusese loc miercuri, când prețurile au crescut tot cu 10 bani pe litru la benzină și 15 bani pe litru la motorină. Potrivit comparatorului peco-online, motorina premium costa ieri 10 lei pe litru la o stație Rompetrol din Timișoara, iar în rețeaua OMV prețurile erau chiar mai mari, de 10,05 lei - 10,12 lei pe litru, inclusiv în București. Cel mai ridicat preț era la benzinăria Rompetrol Pecica, unde un litru de motorină premium a urcat joi la 10,22 de lei.
Prețul țițeiului Brent a urcat joi, la deschiderea piețelor asiatice, la 112 dolari, în creștere cu 4,27%, în timp ce prețul țițeiului West Texas Intermediate a crescut cu 2,73%, ajungând la 98,95 de dolari, potrivit OilPrice.
Ce spune ministrul Finanțelor
Prezent în Parlament cu ocazia votării bugetului de stat pe 2026, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare a declarat că reducerea accizelor la carburanți cu 40%, propusă de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, nu este sustenabilă. El a subliniat că o reducere de 40% ar avea un impact bugetar de peste un miliard de lei lunar, respectiv 12 miliarde de lei anual, ceea ce România nu își poate permite în prezent. Ministrul a precizat că eventualele intervenții fiscale, precum reducerea TVA sau a accizelor, trebuie analizate cu prudență și ar trebui să fie ultima soluție. În opinia sa, prioritatea este monitorizarea pieței și controlul operatorilor economici pentru a preveni creșteri nejustificate de prețuri.
În 2026, statul încasează circa 70% din prețul plătit la pompă pentru un litru de motorină sau benzină, sub formă de taxe și impozite. Asta înseamnă că la un preț de 10 lei pe litru de carburant, statul rămâne cu aproximativ 7 lei pe fiecare litru. Acciza este 35% din preț, iar TVA este de 21%. Cotațiile internaționale reprezintă aproximativ 32% din prețul final, în timp ce compania petrolieră lucrează într-o marjă de circa 12%.
Cu cât taxează statul motorina
În România, prețul unui litru de motorină este format aproximativ din patru componente majore. Doar 32 - 38% reprezintă costul efectiv al petrolului și al rafinării, în timp ce aproximativ 30% este acciza, iar TVA reprezintă încă 19% din preţul final. Restul este constituit din costuri de distribuție, logistică și marjele comerciale. În practică, aceasta înseamnă că mai mult de jumătate din prețul motorinei este determinat direct de fiscalitatea la vedere, arată o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI). Taxele și accizele au crescut constant între 2020 și 2026, perioadă în care prețul la pompă a urcat cu peste 80%, în timp ce petrolul s-a scumpit cu 62%, iar cursul valutar a înregistrat doar o creștere de 12%. În același interval, accizele au urcat cu peste 62%, iar TVA pe litru - cu peste 70%, ceea ce a majorat ponderea care merge la buget direct sau indirect. „Nu piața domină prețul. Nu marja comercială. Nu cursul. Structura fiscală domină prețul. Când statul mărește constant ponderea, când taxele cresc mai rapid decât materia primă, responsabilitatea nu mai poate fi transferată doar către «lăcomie» sau «conjunctură externă». Realitatea dură este că și litrul de combustibil a devenit în principal un instrument de colectare bugetară. Iar când aproape 70% din preț este fiscalitate, scumpirea nu mai este un accident de piață. Este o alegere de politică economică”, spunea recent Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
Presiune foarte mare pe piața motorinei
Luna aprilie este momentul în care cererea de motorină în agricultură crește abrupt. Semănatul, pregătirea solului și aplicarea fertilizanților determină o creștere a consumului de motorină agricolă cu 20 - 40% față de media anuală. În paralel, sectorul transporturilor intră într-o perioadă de activitate intensă, iar construcțiile accelerează odată cu încălzirea vremii. Rezultatul este o presiune suplimentară pe piața motorinei exact în momentul în care fermierii au cea mai mare nevoie de combustibil, arată AEI.
„În România, agricultura utilizează anual aproximativ 1,5 - 2 miliarde de litri de motorină. La un preț de 9,5 lei/litru, costul combustibilului pentru sectorul agricol poate depăși 15 - 18 miliarde de lei anual, o sumă uriașă pentru o industrie cu marje de profit relativ reduse și cu risc ridicat datorită condițiilor meteorologice. În aceste condiții, există două scenarii probabile pentru România: reducerea suprafețelor cultivate sau diminuarea lucrărilor agricole. Ambele conduc inevitabil la scăderea producției agricole”, spune Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
Impactul nu se oprește însă la fermieri. Motorina este combustibilul dominant pentru transporturi, logistică și utilaje industriale. În transportul rutier, combustibilul reprezintă 30 - 40% din costul total de operare. În agricultură, ponderea motorinei în costurile de producție poate ajunge la 15 - 25%, iar în construcții, la 10 - 20%.
Prin urmare, creșterea puternică a prețului motorinei are un efect multiplicator asupra întregii economii. Costurile logistice cresc, prețurile alimentelor se majorează, iar proiectele de construcții devin mai scumpe. Într-o economie deja vulnerabilă la inflație, acest mecanism poate adăuga creșteri între 5% și 10% la prețurile finale ale unor bunuri și servicii.
Statul profită de scumpire
Paradoxal, statul este unul dintre puținii beneficiari direcți ai acestei situații. Pe măsură ce prețul motorinei crește, crește automat și venitul din TVA. De exemplu, la un preț de 8 lei/litru, TVA încasat de stat este de aproximativ 1,38 de lei/litru. Dacă prețul mediu în anul 2026 este de circa 9,5 lei/litru, TVA crește la aproximativ 1,64 de lei/litru. Diferența de aproape 0,3 lei pentru fiecare litru înseamnă venituri fiscale suplimentare substanțiale. „Având în vedere consumul anual de aproximativ 8 - 9 miliarde de litri de motorină în România, această diferență poate aduce la buget aproximativ 500 de milioane de euro în plus în anul 2026. Din punct de vedere contabil, aceasta pare o veste bună pentru finanțele publice”, mai spune Dumitru Chisăliță.
ANAF ia la control piața carburanților
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat o serie de controale la nivel național pentru a preveni și combate eventualele practici de neconformare fiscală pe fondul evoluției prețurilor pe piața combustibililor. Acțiunile vizează întregul lanț de distribuție, de la importatori și depozitari până la comercianții finali, cu scopul de a identifica operatorii economici care acționează pentru a-și crea avantaje fiscale în contextul actual, prin majorarea artificială a costurilor de achiziție/producție.
Austria reduce taxa pe benzină şi motorină
În timp ce guvernanții noștri nu vin cu nicio măsură pentru protejarea populației și a firmelor, coaliţia aflată la guvernare în Austria a anunţat miercuri că va reduce temporar taxa pe benzină şi motorină şi va limita marjele comercianţilor cu amănuntul, pentru a atenua efectul asupra consumatorilor al creşterii preţurilor petrolului în urma războiului din Iran, transmite Reuters citat de Agerpres. „Obiectivul este clar: vrem să reducem inflaţia pe de o parte, să stabilizăm preţurile combustibililor şi să asigurăm competitivitatea. Intervenţiile (pe piaţă) sunt, desigur, o excepţie, dar în prezent ne confruntăm cu o situaţie excepţională”, a afirmat cancelarul Christian Stocker. Austria va returna consumatorilor veniturile fiscale suplimentare obţinute de pe urma preţurilor mai ridicate ale combustibililor prin reducerea taxei pe benzină, începând cu o reducere de cinci eurocenţi pe litru, au anunţat liderii coaliţiei. Legislaţia pentru implementarea măsurilor trebuie aprobată de Parlament, care ar urma să voteze până la 1 aprilie. Măsurile se vor derula pe parcursul acestui an, a informat Guvernul de la Viena.
Germania înăsprește controalele și cere explicații benzinarilor
Guvernul german va prezenta săptămâna aceasta Parlamentului un proiect de lege destinat înăspririi controalelor asupra preţurilor combustibililor, solicitând companiilor petroliere suspectate de creşterea exagerată a preţurilor să demonstreze că au acţionat „legal”, informează AFP citat de Agerpres. „Lege carburanţi - Autoritatea pentru Concurenţă din Germania îşi va consolida resursele pentru a monitoriza şi opri rapid creşterea exagerată a preţurilor în sectorul comerţului angro”, a anunţat ministrul Economiei, Katherina Reiche, într-o conferinţă de presă organizată marţi. Preţurile combustibililor la pompă „au crescut mult mai puternic decât media europeană”, iar sectorul „nu a oferit o explicaţie deosebit de convingătoare” pentru această creştere, a subliniat Katherina Reiche.
Guvernul de la Sofia va acorda ajutoare
Guvernul interimar din Bulgaria pregătește un program de sprijin destinat șoferilor cu venituri mici, pe fondul scumpirii carburanților. Potrivit publicației Novinite, autoritățile vor să ofere o compensație lunară pentru combustibil persoanelor care câștigă sub un anumit prag de venit, măsura fiind gândită ca un ajutor temporar într-o perioadă în care costurile la pompă au crescut după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. Anunțul a fost făcut de premierul interimar Andrey Gyurov, care a explicat că sprijinul financiar ar urma să fie acordat celor cu venituri mai mici de aproximativ 781 de euro. Suma oferită de stat ar fi de aproximativ 20 de euro pe lună pentru fiecare beneficiar, iar plata ar urma să continue atât timp cât prețurile la carburanți se mențin ridicate.
Indemnizație de carburant în Franța
În Franța, Guvernul a implementat un sistem de „indemnizație de carburant” (indemnité carburant) de 100 de euro, acordată strict persoanelor care utilizează mașina pentru muncă și care se încadrează în cele mai mici categorii de venit. Parisul a evitat reducerea generală a accizei aplicată în 2022, considerând-o prea costisitoare (aproximativ un miliard de euro pentru fiecare scădere de 10 cenți).
Acciza mobilă în Italia
În Italia, Guvernul de la Roma utilizează mecanismul „accizei mobile”. Atunci când prețul petrolului crește, generând încasări mai mari din TVA la buget, statul reduce automat acciza cu o valoare corespunzătoare surplusului de TVA colectat. Acest model asigură o stabilitate relativă la pompă fără a crea deficite bugetare neprevăzute, prețul fiind menținut sub pragul psihologic de 2 euro/litru.
Suedia și Finlanda taie din biocombustibili
Suedia și Finlanda au adoptat o strategie atipică: reducerea temporară a procentului obligatoriu de biocombustibil amestecat în motorină și benzină. Deoarece componentele bio sunt mai scumpe decât produsele fosile, această măsură permite, conform guvernelor, o scădere imediată de 0,15 - 0,3 euro pe litru.
Croația a impus plafonarea
Croația a impus preţuri plafonate pentru vânzarea cu amănuntul a combustibilului. Măsura este aplicată începând din 9 martie şi va rămâne în vigoare timp de cel puţin două săptămâni într-o primă fază.
Și Ungaria a plafonat
Și în Ungaria premierul Viktor Orban a anunțat încă de pe 9 martie că prețurile la combustibili vor fi plafonate pentru a-i proteja pe maghiari de creșterea prețurilor la petrol.