„Frunza lui Udrea” - cum e cunoscută, generic, sigla destinației turistice România, parte a vechiului brand, a stârnit de la început un val de scandaluri, dar a rămas singurul element de identificare a brandului turistic, după ce nu s-a mai făcut unul nou. La proiectul de brand au lucrat specialiști din turism, inclusiv din mediul academic, dar totul s-a oprit brusc, fără să li se ofere explicații celor care începuseră să-l creeze. Specialiștii în turism spun despre vechiul brand de țară că nu era cel mai potrivit, ar fi fost loc de multe îmbunătățiri, dar măcar exista și în baza lui se puteau crea noile materiale de promovare. Una dintre problemele care împiedică astăzi promovarea adecvată pe plan extern a destinației noastre turistice, ca țară, este chiar absența unui brand adoptat la nivel instituțional, pentru că intervine și Curtea de Conturi care cere explicații despre cheltuirea banilor pentru materiale și acțiuni care nu sunt prevăzute într-o planificare bazată pe brand. Noul brand de țară ar fi trebuit să existe din 2020. Chiar și noua lege a turismului este blocată de mai mulți ani.
Dacă România ar avea o strategie pentru turism, un nou brand de țară și bani pentru a se promova ca destinație, ar putea atrage mai mulți turiști străini. Atât hotelierii, cât și agențiile de turism din România fac eforturi, pe cont propriu, pentru a crește activitatea de „incoming” - aducerea turiștilor străini spre țara noastră.
Executivul nu a înțeles, de foarte mulți ani, nici de ce această activitate ar trebui să fie declarată oficial export, fiind vorba despre bani care intră în țară, pentru servicii din industria ospitalității, deși patronatele din domeniu au explicat această necesitate tuturor guvernelor. Iar fără un proiect concret de dezvoltare și promovare a turismului, România pierde bani în fiecare zi.
Specialiștii din turism au avut o nouă dezbatere pe cele mai importante teme ale momentului, ieri, în cadrul unui eveniment organizat la București. Gabriela Țigu, decanul Facultății de Business și Turism din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) București, a explicat, pentru Jurnalul, cum statul a renunțat la proiectul care trebuia să ajute România să se promoveze, la nivel internațional, după ce deja se lucrase la strategii pe mai multe domenii. Avem oameni specializați și dornici să lucreze chiar și gratis pentru ca România să devină mai vizibilă pe plan extern, s-au făcut deja eforturi, iar facultatea pe care o conduce ar putea oferi oricând soluții „la cheie”, dacă statul măcar le-ar solicita, dar totul s-a blocat.
„Avem un parteneriat cu Ministerul Economiei, am lucrat la strategia pentru ecoturism și turismul balneo, sunt în Consiliul Consultativ, am propus o strategie națională, pentru brandul de țară, la care am lucrat, dar nu s-a mai făcut”, a explicat decanul Facultății de Business și Turism, speaker în cadrul evenimentului „Forumul antreprenorilor din turism și HoReCa”, organizat de Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv.
Actualul guvern a eliminat singura strategie existentă
Singura măsură care a fost adoptată în anul 2017, prin Hotărâre de Guvern, a fost acordarea voucherelor de vacanță, dar și acestea au fost aproape eliminate de Guvernul Bolojan, deși rezultatele au fost peste așteptări, încă din primii doi ani, voucherele salvând mare parte din HoReCa și celelalte domenii conexe inclusiv în anii pandemiei, 2020 și 2021, când scăderile în turism au fost foarte mari la nivel mondial, nu doar în România.
Un studiu făcut de economiștii de la ASE București, la finalul anului 2020, arăta că fiecare leu cheltuit prin voucherele de vacanţă generează 0,10 lei venituri suplimentare la bugetul de stat, 0,36 lei la capitalul firmelor HoReCa şi 0,10 lei la capitalul agenţiilor de turism, iar fiecare 64.359 de lei utilizaţi cu voucherele de vacanţă contribuie la crearea unui nou loc de muncă. Specialiștii recomandau acordarea în continuare a acestor vouchere, având în vedere mai ales faptul că România este o ţară foarte dependentă de consum, aproape de 80% din PIB-ul României fiind generat de consum. Prin reducerea semnificativă a voucherelor de vacanță, actualul guvern nu a făcut decât să reducă aportul turismului și al industriilor conexe la PIB.
Pe de altă parte, nu ne putem baza nici pe incoming. Calculele Băncii Naționale a României (BNR) arată că în primele 11 luni din 2025 turismul a produs un deficit de cont curent de 4,27 de miliarde de euro, în creștere cu 31,4% față de aceeași perioadă din 2024, ceea ce înseamnă că sumele cheltuite de români pentru vacanțe au depășit cu mult sumele cheltuite de turiștii străini în România, în timp ce alte exporturi de servicii, în special transporturi și IT&C, au înregistrat creșteri semnificative, de până la 24,5%, anul trecut.
Punctele Gastronomice Locale sunt gestionate de Ministerul Agriculturii
O altă temă intens discutată în ultima perioadă este cea a Punctelor Gastronomice Locale, subiect abordat și în cadrul conferinței. Problema acestora este cunoscută de mult timp, s-a încercat o remediere, dar țin de Ministerul Agriculturii și mai ales de Direcțiile Sanitar-Veterinare (DSV) județene care fac regulile, mai presus de lege – situație prezentată recent de Jurnalul, într-o anchetă, și confirmată de toți cei prezenți la eveniment.
Punctele Gastronomice Locale au fost concepute astfel încât România să poată dezvolta și turismul gastronomic bazat pe produse locale, cu rețete tradiționale, dar să ajute și dezvoltarea zonelor rurale prin susținerea unor mici afaceri de familie care contribuie la creșterea agroturismului. Idee foarte bună, pusă în practică foarte prost, din cauza DSV-urilor județene care preferă să adauge foarte multe cerințe, blocând astfel orice familie care ar vrea să deschidă o astfel de afacere, în multe județe. Cu aceste cerințe suplimentare, un PGL se transformă, de fapt, în restaurant - 4 chiuvete, 3 uși de acces, 2 scurgeri separate pentru apa reziduală și obligatoriu conectare la canalizare, deși în cele mai multe sate izolate, unde ar trebui să existe aceste puncte gastronomice locale, nu există și nici nu se poate face canalizare.
Punctele Gastronomice Locale au fost înființate, inițial, din anul 2016, pe baza unor reglementări instituționale, apoi condițiile de înființare și funcționare s-au tot modificat, până la Legea nr. 412/2023, care a stabilit toate regulile. Problema acestor mici afaceri este că legea nu e interpretată la fel în toate județele și nici măcar nu ajung să obțină autorizare de la DSV și e nevoie de practică unitară, dar Ministerul Economiei încă nu are pârghii pentru a interveni.
Prezent la eveniment, Ionuț-Alin Grigore, Director General în cadrul Direcției Generale Turism, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, a explicat că în prezent se duc negocieri cu celelalte ministere care afectează activitatea din turism – Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii și Ministerul Educației, pentru o strategie comună care să poată ajuta activitatea din turism.
S-a discutat, de asemenea, și problema formării profesioniștilor în turism, atât în licee, cât și în facultăți. Pentru a putea face mai mult din perspectiva formării, MEDAT trebuie să inițieze o colaborare cu Ministerul Educației, astfel încât să se poată introduce noi programe de studiu în învățământul preuniversitar și universitar.