Executivul condus de Ludovic Orban a aprobat, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, nota de fundamentare pentru alocarea a peste 126 de milioane de lei, din fonduri externe nerambursabile, în vederea implementării unui sistem de „supraveghere” polițienească a drumurilor din România. Concret, polițiști de la „Rutieră” urmează să fie dotați cu echipamente speciale prin care nu doar că vor putea prinde vitezomanii, dar care să interfereze inclusiv cu activitatea autorităților publice locale. Mai exact, polițiștii de la circulație vor identifica zonele în care se execută lucrări publice, trăgându-i de mânecă pe administratorii drumurilor publice să finalizeze aceste lucrări. Însă, odată implementat acest sistem, România va fi invadată de dispozitive radar fixe și mobile, dar și de echipamente care să detecteze comportamentul... deviant al șoferilor în trafic. Toate aceste date urmează să fie introduse într-un sistem centralizat. Iar Poliția nu este singura care se dotează, în această perioadă pre-electorală, cu echipamente de urmărire și control. DNA este a doua autoritate care o face, procurorii aflându-se chiar în faza de implementare, după ce s-au aprovizionat cu hardware și software în vederea implementării unei platforme informatice pentru „combaterea criminalității și a corupției”. Una dintre companiile care vor presta aceste servicii a activat ca subcontractor în cadrul afacerii EADS.
Poliția devine „Big Brother” al șoselelor, odată cu aprobarea, prin HG 971/2020, a Notei de Fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții denumit „Dezvoltarea unui sistem mixt mobil de monitorizare a traficului rutier, privind încălcarea regulilor de circulație”. Sub această denumire pompoasă, inițiatorii acestui proiect vizează șase obiective, menționate în documentul aprobat. Primul obiectiv este îmbunătățirea capacității de informare (notificare) a administratorului de drum, prin constituirea unei baze de date naționale „privind elementele precare care afectează siguranța rutieră pe drumurile publice la nivel național, în vederea luării unor măsuri ce se impun de către autoritățile competente”. Această definiție transformă, practic, polițistul de circulație în inspector în construcții.
Al doilea obiectiv notat este „creșterea prezenței în trafic a forțelor de Poliție Rutieră, precum și creșterea mobilității acestora în vederea timpului de intervenție la activitățile specifice pe rețeaua de infrastructură rutieră”.
Cel de-al treilea obiectiv se referă la „depistarea eficientă în trafic” a celor care pun în pericol participanții la trafic „și care afectează infrastructura rutieră”, „prin comportamentul rutier deviant”. Este dat aici, cu titlu de exemplu, inclusiv comportamentul deviant produs de consumul de substanțe psihoactive.
Analize geospațiale și publicitate
În cadrul aceluiași proiect, conform notei de fundamentare aprobate de Executiv, se vizează dezvoltarea analizelor de identificare a „punctelor negre” și creșterea gradului de informare a cetățenilor cu privire la existența acestora, „prin aplicația Infotrafic”, și notificarea administratorului drumului cu privire la existența și localizarea „punctelor negre”. Poliția Rutieră va realiza „analize geospațiale complexe” privind siguranța rutieră și va „disemina” aceste analize geospațiale către „structurile abilitate”,
Nu în ultimul rând, va fi dezvoltată și sporită capacitatea de analiză prin întocmirea de analize mixte între sistemul de abateri și sistemul de evidență EAC (Evidența Accidentelor de Circulație), „în vederea creșterii eficienței acțiunilor poliției rutiere”.
Mai aflăm din acest document că proiectul propus spre finanțare, prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, constă în dotarea Inspectoratului General al Poliției Române cu un sistem mixt mobil de monitorizarea traficului rutier, a cărui cerere de finanțare a fost deja aprobată, prin Nota-Raport din 3 decembrie 2019 (la o lună după instalarea Guvernului Orban), actualizată la 14 septembrie 2020 (în plină campanie electorală pentru alegerile locale). Atunci a fost aprobată cererea de finanțare a „caracteristicilor principale ale proiectului de investiții” de către ordonatorul principal de credite. Ordonator care este Ministerul Afacerilor Interne.
Proiectul generează cheltuieli de instruire a utilizatorilor
Potrivit aceluiași document, în cadrul proiectului urmează să se realizeze și modernizarea necesară a infrastructurii hardware și software a sistemului informatic al Poliției Române SISPOL, ocazie cu care se vor opera achiziții de servicii de instruire pentru cele două aplicații care urmează a fi implementate.
Iar proiectul include și alte cheltuieli reprezentate de achiziția de bunuri și servicii pentru „realizarea informării și publicității implementării sale”, la care se adaugă cumpărarea de bunuri IT&C „necesare echipei de implementare a proiectului”.
Afacerea trebuie finalizată în 36 de luni. Cea mai mare finanțare vine în ultimul an
Noua „jucărie” a Poliției Rutiere costă 126.807.000 de lei cu TVA, suma fiind asigurată din fonduri nerambursabile, la ea contribuind și statul român, cu o cofinanțare. Potrivit Hotărârii de Guvern prin care a fost aprobată Nota de fundamentare, „finanțarea proiectului se va realiza din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne”.
Titularul proiectului este chiar Ministerul Afacerilor Interne, condus de Marcel Vela, iar beneficiarul este Inspectoratul General al Poliției Române. Finanțarea proiectului este defalcată pe trei ani, cea mai mare infuzie de capital urmând a se realiza în cel de-al treilea an.
Astfel, în primul an, se vor aloca numai 60.000 de lei. În al doilea an, suma alocată va fi de 171.000 de lei, iar în anul al treilea vine grosul banilor – 126.576.000 de lei.
Pe ce se vor duce acești bani aflăm din anexa atașată la această Notă de fundamentare. Vor fi achiziționate 300 de autospeciale pentru Poliția Rutieră. Se vor cumpăra 250 de aparate de măsurare a vitezei de circulație, la care se adaugă 44 de dispozitive electronice mobile de depistare a consumului de substanțe stupefiante de către conducătorii auto.
Se vor achiziționa, de asemenea, un sistem de corelare, stocare și analiză a acestor date, 4.000 de dispozitive mobile pentru dotarea polițiștilor de circulație și 1.400 de imprimante mobile.
Anticorupția a luat fața Poliției. A trecut deja la achiziția propriului proiect
Așa cum arătam mai sus, nu doar Poliția se dotează cu echipamente. În timp ce proiectul MAI se afla spre aprobare, în 26 octombrie, Direcția Națională Anticorupție trecea deja la achiziții. Mai exact, este vorba despre un contract vizând cumpărarea de echipamente hardware și software în cadrul proiectului „Combaterea criminalității și a corupției”, finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021. Concret, DNA a cumpărat o platformă „de colaborare” bazată pe WEB, dar și pe managementul documentelor, care vor funcționa cu ajutorul unor echipamente IT și licențe software, a unor servicii de instalare și, ca și în cazul poliției, a unor servicii de instruire pentru utilizarea acestei platforme.
În caietul de sarcini care a stat la baza achiziției, DNA arată că Parchetul General, în parteneriat cu DNA și DIICOT, implementează acest proiect, iar parchetul anticorupție este lider de parteneriat și promotor de proiect.
În data de 26 octombrie, se încheie un prim contract, în valoare de 724.000 de lei fără TVA, cu compania Webspot SRL, aferent lotului al doilea al proiectului. Lotul constă într-un firewall central Ceck Point sau echivalent, instalarea și configurarea componentei hardware, furnizarea echipamentelor firewall și a echipamentelor de protecție „Zero-Day”. SC Webspot SRL este deținută de către soții Liliana și Mircea Mitroi Nastea și a mai derulat, în anii trecuți, contracte cu Direcția Națională Anticorupție.
În aceeași zi, a fost atribuit și contractul aferent primului lot al proiectului, în valoare de 645.068 lei fără TVA, către compania Asseco See SRL. Acest lot se referă la platforma-portal locală propriu-zisă Share Point sau echivalent, care să conțină două licențe de bază și alte 490 de licențe denumite „CAL”, la care se adaugă licențe pentru acces a unui număr nelimitat de utilizatori interni pe această platformă. De asemenea, Asseco See SRL trebuie să livreze către DNA un server Windows cu 12 licențe de bază și 490 de licențe „CAL”, servicii de instalare și configurare, instruire și suport asistat, precum și memorie Server Blade.
Numele companiei Asseco See SRL apare în controversata afacere EADS (privind securizarea frontierelor), în calitate de subcontractor al FTS Germania, cu o lucrare în valoare de 650.000 de euro. Reamintim că, în 2017, fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, afirma că instituția pe care o conducea la acel moment lucrează intens la dosarul „EADS”, desprins din dosarele Microsoft, pe care deja le trimisese, în parte, în judecată. Între timp, nu se mai știe absolut nimic despre cursul acestei anchete.