În ultimii ani s-au promovat atât de mult storcătoarele de fructe și aparatele care fac smoothie, încât ravagiile făcute de acestea au devenit uriașe. Cum s-a întipărit ideea că sucurile sunt sănătoase, adulții s-au gândit să le ofere și micuților aceleași sucuri, să le întărească imunitatea și să-i umple de energie. Coroborând alte obiceiuri nesănătoase impuse de părinți, plus tabletele de care nu se prea mai despart micuții, obezitatea la copii a ajuns la cote alarmante.
În realitate, aceste sucuri de fructe au efecte nocive asupra organismului, mai ales că sunt gustoase și se beau repede, ignorându-se faptul că acolo s-au folosit multe sute de grame de fruct. Fructele ar trebui consumate ca atare, pentru a stimula masticația și cascada digestivă, pentru a primi fibre, a ține stomacul mai mult timp plin.
Părinții ar trebui să limiteze aceste sucuri pentru ei și mai ales pentru copii. Unu din 3 copii în România este supraponderal. Unde ar trebui să ajungem ca să considerăm obezitatea la copii o tragedie? Este deja o tragedie, dar din păcate, mulți nu o conștientizează. Copiii nu cresc singuri, nu pot avea alegeri în primii ani de viață.
Felul în care sunt ei crescuți de către părinți va dicta felul în care vor trăi. Vor avea un anumit comportament alimentar, vor suferi sau nu de boli grele, se vor lupta cu multe kilograme în plus sau vor sta în limitele vârstei. De părinți depinde.
Limitarea carbohidraților (sucuri, dulciuri, prăjituri, pâine) și a grăsimilor, impunerea unei alimentații echilibrate și moderate, promovarea mișcării pe cât posibil în aer liber sunt măsuri pe care ar trebuie să le îmbrățișeze orice părinte și care vor avea efecte benefice pe termen lung asupra micuților.
Să mănânci tot din farfurie, o altă greșeală
„Să mănânci tot din farfurie”, ne spuneau bunicii sau părinții. Să mănânci tot, că altfel nu primești desert. Și mâncam tot, mai mult obligați de șantajul emoțional, trebuind să trecem prin porți grele pentru a ajunge la delicioasele prăjituri.
Erau de casă sau de cumpărat, pline de zahăr, dar ce mai conta. Rupeam străzile în lung și-n lat, ridicam colbul deasupra capetelor noastre, ne făceam bube în genunchi (întâmplător sau nu, ele se cheamă bube dulci ale copilăriei), plecam în expediții, băteam mingea toată ziua și consumam toate caloriile, de nici nu apucau să vadă țesutul adipos.
Timpul a zburat și acel „Să mănânci tot din farfurie” nu mai e de actualitate. Pentru că fiecare copil va mânca atât cât poate, până apare sațietatea, pentru că puțini copii mai fac multă mișcare și pentru că farfuriile sunt cam mari. Ar trebui să ne luăm copiii de mână, să-i lăsăm să se împrietenească natural cu alții - și cât de ușor o fac -, să-i mai desprindem de tablete și telefoane (nu e nimic rău în a le utiliza puțin, trăim totuși în explozie tehnologică), să nu-i bombardăm cu sucuri de fructe sau alte minunății, să-i hrănim cu moderație și bun simț.
Copiii noștri nu cresc singuri. În primii ani, vor copia obiceiurile părinților. Vor face ce li se arată și spune. Vor mânca, iar dacă vor fi șantajați cu dulciuri (mecanism dopaminergic, dependență la nivel central) vor ajunge să mănânce tot dintr-o farfurie mare, în care de regulă sunt sosuri, prăjeli, mulți carbohidrați, multe grăsimi animale.
Trebuie stimulați să iasă din casă
Dacă nu vor fi stimulați să iasă din casă, să-i bată soarele, să-și facă anticorpi, să ardă caloriile, să-și utilizeze mușchii, să comunice frumos cu alți copii, ne vom trezi că îi avem obezi la vârste fragede, cu risc crescut de diabet, boli de inimă, de plămâni, de orice alt organ, cu afecțiuni psihice, cu izolări reci. Îi vom avea bolnăvicioși, pentru că nu stimulează mai nimic imunitatea naturală, dobândită, ca reacție la factorii de mediu.
Să mănânci tot din farfurie trebuie să însemne o farfurie mică, cu alimente în doze moderate, cu multe legume, cu apă aproape, cu fructe proaspete, cu câteva semințe, cu carne, cu pește, cu brânzeturi, ideal fără convergență într-un desert care abundă în zahăr. Iar pe lângă asta, multă mișcare în aer liber, uz limitat de gadgeturi, puțin televizor, multe cărți, multă interacțiune directă cu oamenii, fie ei mari sau mici.
Prevenție înseamnă și să ne creștem copiii sănătoși, normoponderali, fără să-i chinuim prin spitale sau cu ulterioare diete imposibile. Acesta este modul cel mai bun în care le arătăm cât de mult îi iubim.
Efectele sucurilor asupra copiilor
Zaharurile pe care le conțin sucurile atacă smalțul dentar și produc carii. Deoarece se evacuează rapid din stomac, nu generează sațietate. Cantitatea mare de zaharuri absorbite rapid dă explozie insulinică în pancreas, iar nivelurile disproporționate ale glicemiei și acțiunea promptă a insulinei cresc riscul de diabet. Fructoza din aceste sucuri determină ficatul gras (steatoză hepatică nonalcoolică).