De sâmbătă, România se află, oficial, în campanie electorală pentru alegerile preziențiale. Primul tur de scrutin se va desfășura, pe plan național, în data de 10 noiembrie, însă lupta pentru Palatul Cotroceni se va încheia abia în seara zilei de 24 noiembrie. În toată acestă perioadă, partidele polirtice, alianțele electorale și candidații trebuie să respecte anumite reguli stricte prevăzute de legislația electorală.
Conform Legii nr. 370, privind alegerea președintelui RmTniei, campania electorală se încheie obligatoriu în dimineața zilei de sâmbătă, cu o zi înaintea derulării scrurinului. Iar, după acest termen, este interzisă cu desăvârșire difuzarea mesajelor electorale în format audio-vizual sau mixt, pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, precum și în locuri private. De asemenea, este interzisă proaganda electorală și prin alte mijloace, inclusiv pe mijloace de transport în comun public sau privat. Cu 48 de ore înaintea votării, legea electorală interzice prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete sociologice cu conținut electoral.
Iohannis șochează. De la “Lucrul bine făcut”, la… “P.O.R.N.”
În campania electorală, este prohibitivă afișarea de bannere de campanie. Însă, în perioada precampaiei, care s-a încheiat săptămâna trecută, municipiile, orașele, comunele și satele din România au devenit neîncăpătoare pentru suprafețele incredibil de generoase ale afișajului electoral. Candidații s-au luptat, prin intermediul echipelor lor de campanie, și în sloganuri care se doresc a acapara atenția electoratului și de a suscita interesul de vot și încrederea cât mai multor cetățeni. Cel mai șocant slogan de campanie este utilizat de președintele în funcție al României, Klaus Iohannis, susținut de PNL, care iese în evidență nu prin conținutul său, ci printr-un rezultat semiotic generat de prescurtarea sa. “Pentru o Românie Normală” este lozinca electorală a lui Iohannis, iar inițialele fiecărui cuvânt din acest slogan nu mai necesită niciun fel de comentarii.
“România” și “românii”, ținta mesajelor electorale
Contracandidații săi au ales, la rândul lor, mesaje de campanie care pun în centrul lor România, românii, omul sau valorile fundamentale. Astfel, candidatul PSD, Viorica Dăncilă, folosește sloganul “Luptăm pentru fiecare Român”, în timp ce pretenentul USR pentru Palatul Cotroceni utilizează lozinca “Fericiți în România”. Mircea Diaconu, candidat independent, susșinut de ALDE și de Pro România, are drept slogan de campanie “Un om. Cu bună credință”. Iar Theodor Paleologu, care candidează din partea formașiunii PMP, folosește sintagme puternice: “Respect. Educație. Performanță”.
Liderul UDMR, Kelemen Hnor, merge pe percepția vizuală și pe mesaj subliminal. Este vorba despre un slogan vizual, în care ultimele două litere din numele său de familie sunt întoarse, pentru a fi citite “RO” – “Kelemen HunRO”. Candidatul PPUSL, Ramona Ioana Bruynseels, vine cu un slogan simplu, puternic și la obiect: “Ramona Ioana Președinte”. Iar fostul europarlamentar PSD, candidat independent, Cătălin Ivan, se autodescrie drept “Ivan ’24 – Președinte pentru români”. Un mesaj puternic este folosit și de Alexandru Cumpănașu: “România fără clanuri”.
Programele cu care se prezintă candidații în fața electoratului
Dincolo de sloganuri, important într-o campanie electorală, mai ales când este vorba de alegerile prezidențiale, sunt programele cu care candidații se prezintă în fața populației. Din acest punct de vedere, candidatul creditat cu cele mai mari șanse să câștige, luna viitoare, Klaus Iohannis nu a prezentat nicun program concret (vezi Foto). Pe site-ul oficial de campanie, acesta a postat biografia sa, fotografii din tinerețe și a trecut în revistă “realizările” din timpul primulu său mandat, pe primul loc fiind organizarea referenumului pe Justiție, din 26 mai 2019.
În schimb, considerată, cel puțin până săptămâa trecută, drept principalul contracandidat al lui Iohannis, Viorica Dăncilă și-a prezentat, sâmbătă, la Romexpo, cele zece obiective pricipale ale mandatului său de președinte al României. “Voi lucra pentru o sicietate în care nimenu nu este lăsat în urmă. Toți românii trebuie să se bucure de dezvoltarea țării. Nu voi negocia democrația, la nivel național, european sau internațional. Avem nevoie de o administrație publică implicată, puternică și responsabilă. Cred într-o Românie care contează într-o Europă socială și o lume globalizată. Cred în politica externă făcută în beneficiul României și al românilor. Voi fi un prepedunte implicat al românilor de preturindeni. Voi veghea la siguranța națională, ca prioritate absolută. Vom demonstra lumii că România este o gazdă bună și un partener de cuvânt. Voi deschide Palatul Cotroceni și îl voi conecta cu țara”, a spus candidatul PSD la prezidențiale.
Dan Barna, candidat USR, are ca principal obiectiv transfirmarea CSAT prin crearea unei structuri care să gestioneze integra comunitatea națională de informaii, cât și comunitatea de politică externă. Mai mult Barna consideră că corupția este o ameninșare la siguranța națională, în ciuda faptului că există o Decizie a CCR care îl contrazice.
Ramona Ioana Bruynseels, om cu totul nou în politică, are un mesaj foarte clar: Eliminarea privilegiilor și a imunităților nejustificate pentru politicieni și alți funcționari publici.