S-a înnorat inima de campioană, “am plâns toată noaptea, nu mă puteam opri din lacrimi, am suferit că am ratat podiumul, dar m-au întristat şi vorbele rele auzite de la unii după ce n-am cucerit o medalie la bârnă”. Inima Cătălinei Ponor a oftat adânc, vorbe invidioase şoptite pe la colţuri de găştile din gimnastica românească au numit-o “băbătie, urâtă, fiţoasă”. Nu mulţi ştiu că inima Cătălinei Ponor a suferit şi o intervenţie chirurgicală, aşa-numita ablaţie împotriva derapărilor de ritm resimţite de cord. Acum câţiva ani, tripla campioană olimpică Ponor a trebuit să se urce pe masa de operaţie, fiindcă inima ei intra des în tahicardii, cordul fetei frumoase alerga dezordonat din pricina unei afecţiuni cardiace. Medicii au intrat cu o sondă în inima gimnastei şi au topit cu unde de radio frecvenţă traseele anormale pe care porneau stimulări electrice haotice, cele ce provocau acele palpitaţii, accelerări de bătăi ale inimii. După o asemenea intervenţie, cei operaţi sunt sfătuiţi să ducă o viaţă liniştită, să nu se surmeneze, să facă plimbări prin parc. Cătălina a simţit că e nevoie de ea în momente grele pentru echipa de gimnastică şi a revenit după antrenamente istovitoare, după sacrificii, şi naţionala de gimnastică n-a dispărut din marile concursuri. I s-a “peticit” şi unul dintre tendoanele piciorului, dar ea nu s-a lăsat învinsă. Chiar anul acesta a luat o medalie la un important concurs internaţional revenind după ani lungi şi la 29 de ani în sportul de vârf. Cătălina Ponor a avut suflet de cântecul acela “Inimă, nu fi nebună”, a trepidat la fiecare concurs şi în finala olimpică a făcut salturi periculoase pe bârna îngustă de numai zece centimetri. Cătălina, frumoasa Cătălina, ambiţioasa şi sufletista Cătălina, opreşte-ţi lacrimile, milioane de români şi-au lipit de fapt inima lor de inima ta în timpul tensiunii uriaşe din finală! Eşti Cătălina Ponor, românca noastră cu care ne mândrim, treci cu săriturile tale graţioase, acrobatice peste invidii şi bârfe derizorii!