Jurnalul.ro Special Anchete Parchetul anunță urmărirea penală in rem, pentru fals în declarații, în dosarul „Petrov”

Parchetul anunță urmărirea penală in rem, pentru fals în declarații, în dosarul „Petrov”

de Ion Alexandru    |   

Prin adresa 267/VIII – 1/2022, din data de 31 martie 2022, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului General a notificat Grupul de Investigații Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, în legătură cu faptul că în dosarul penal 112/P/2020 „se efectuează urmărirea penală in rem, sub aspectul comiterii faptei de fals în declarații, prevăzută de art. 326, alineat 1, Cod penal”.

Este vorba despre dosarul pornit de la plângerea depusă de Ciuvică  împotriva lui Traian Băsescu, pe care îl acuză că a formulat, în scris, în mai multe rânduri, declarații pe propria răspundere, din care rezultă că a mințit că nu a colaborat cu Securitatea, ca poliție politică.

„Acum, când există o sentință definitivă referitoare la colaborarea lui Băsescu cu Securitatea, iar falsurile comise de acesta în declarațiile pe proprie răspundere sunt evidente, procurorii ar trebui să finalizeze dosarul și să-l trimită pe Băsescu în judecată. (…) În data de 13 iulie 2020, GIP a sesizat Parchetul în legătură cu faptul că Traian Băsescu a declarat pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea în 2004 și 2009, când a candidat la alegerile prezidențiale, în 2016, când a candidat pentru Parlamentul României și în 2019, când a candidat pentru Parlamentul European. Toate aceste declarații sunt false”, scrie Mugur Ciuvică, președintele Grupului de Investigații Politice, într-un comunicat de presă.

Justiția a stabilit că a făcut poliție politică

Reamintim că, în 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Traian Băsescu de colaborator al Securității. Judecătorul a stabilit că Băsescu – Petrov „a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, iar în 23 martie 2022, Înalta Curte a menținut decizia Curții de Apel, hotărând, definitiv, că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea. „Traian Băsescu știa că a fost informator al Securității și, cu toate acestea, a declarat pe proprie răspundere că nu a colaborat cu Securitatea. Parchetul General ar trebui să constate că Băsescu a prezentat ca adevărată o faptă mincinoasă (necolaborarea sa cu Securitatea ca poliție politică) în scopul obținerii prin fraudă și sperjur a funcțiilor de președinte, parlamentar și parlamentar european”, mai arată Mugur Ciuvică, citând din motivarea instanței.

SUP cercetează doar falsul, nu și abuzul, și nici înșelăciunea

Potrivit articolului 326, alineat 1 Cod penal, „declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute la art. 175 (este vorba despre orice funcționar public – n.red.) sau unei unități în care aceștia își desfășoară activitatea, în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește la producerea unei consecințe, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni, la 2 ani sau cu amendă”.

Potrivit plângerii penale formulate de Grupul de Investigații Politice, pe numele lui Traian Băsescu s-a depus o sesizare vizând nu doar săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, pentru care Parchetul General confirmă că efectuează urmărirea penală in rem, ci și pentru abuz în serviciu și înșelăciune, toate în concurs și în formă continuată, începând cu anul 2004.

Fapte în concurs și în formă continuată, din 2004 până în prezent

Concret, Legea 370/2004 prevede, la articolul 27, că declarațiile pe propria răspundere ale candidaților la alegerile prezidențiale, în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securității sau de colaboratori ai acesteia, sunt înaintate în termen de 24 de ore de la depunere, Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).

Un astfel de document a fost semnat de Traian Băsescu în data de 20 octombrie 2009, când a candidat pentru al doilea mandat la Palatul Cotroceni, în care fostul președinte a scris, cu mâna lui: „cunoscând prevederile Codului Penal cu privire la falsul în declarații, după luarea la cunoștință a prevederilor OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, declar, prin prezenta, pe proprie răspundere, că nu am fost lucrător sau colaborator al Securității”. După decizia definitivă a ÎCCJ, această declarație este falsă.

De altfel, Băsescu a completat și depus astfel de documente începând cu anul 2004, când a candidat și a fost ales, pentru prima oară, în funcția de președinte al României, apoi în 2009, când a fost ales pentru al doilea mandat la Cotroceni, în 2016, când a candidat și a fost ales senator, în 2019, când a candidat și a fost ales europarlamentar, respectiv în 2020, când a candidat la funcția de primar general al Capitalei.

Conform legislației electorale, astfel de declarații pe propria răspundere sunt completate și depuse de candidații la Președinția României, la alegerile pentru Senat sau Camera Deputaților ori pentru Parlamentul European, precum și de către cei care ocupă funcția de președinte al României, de senator sau deputat sau de europarlamentar.

Beneficii obținute, după ce a candidat cu astfel de hârtii, de la Cotroceni, Parlament și de la Bruxelles

Codul penal vorbește de prejudiciu și de foloase obținute prin aceste declarații false. În cazul lui Băsescu, declarațiile false au contribuit la obținerea de către acesta a două mandate de președinte al României, constând, pe lângă puterea politică, într-o indemnizație lunară, în servicii de pază și protocol, din decembrie 2004, până în decembrie 2014, cu două pauze, de câte o lună de suspendare (în 2007 și 2019).

Din ianuarie 2015, până în martie 2022, Băsescu a beneficiat de o indemnizație lunară egală cu 75% din indemnizația încasată de președintele în funcție al României, apoi de mașină și șofer de la SPP, de locuință și spațiu de birou gratuite, de pază și protecție de la SPP, precum și de un consilier și de un secretar, plătiți de Administrația Prezidențială.

Din decembrie 2016, până în mai 2019, Băsescu a beneficiat de indemnizația de senator, iar începând cu iunie 2019 până în prezent, de indemnizația, diurnele și sumele forfetare aferente funcției de membru ales al Parlamentului European.

Subiecte în articol: petrov Traian Băsescu
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri