Parlamentul European urmează să adopte joi noua lege a UE privind clima, proiect care crește obiectivul blocului european de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 de la 40%, la cel puțin 55% comparativ cu 1990. Prin noua lege a climei, pe care João Pedro Matos Fernandes, ministrul Mediului și al Politicilor Climatice o numea „legea legilor”, UE își asumă angajamentul ferm să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Odată cu adoptarea acestei legi, Comisia Europeană va reexamina luna viitoare și, după caz, va propune revizuirea tuturor instrumentelor de politică relevante pentru a realiza reducerile suplimentare de emisii în perspectiva anului 2030.
Realizarea obiectivului de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră va contribui la reducerea în continuare a poluării atmosferice, ajungându-se la o reducere totală de 60% până în 2030, comparativ cu 2015. Astfel, costurile efectelor nocive asupra sănătății ar scădea, în comparație cu nivelurile din 2015, cu cel puțin 110 miliarde de euro. Intensificarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice ar reduce, în plus, costurile de control al poluării atmosferice cu cel puțin 5 miliarde de euro în 2030 și ar contribui la atenuarea altor probleme de mediu, cum ar fi acidifierea solului, potrivit Comisiei Europene.
Sectorul energetic, cel mai mare potențial de reducere
Până în 2030, se preconizează că ponderea producției de energie electrică din surse regenerabile a UE va fi cel puțin dublă față de nivelul actual de 32%, ajungând la aproximativ 65% sau mai mult. Creșterea nivelului de ambiție în materie de climă de la obiectivul actual pentru 2030 la 55% și realizarea neutralității climatice până în 2050 ar duce la economisirea a 100 de miliarde de euro la factura de import a UE în perioada 2021-2030. Sectorul energetic prezintă cel mai mare potențial de reduceri suplimentare cu costuri reduse, dincolo de politicile existente, în special prin evitarea emisiilor fugitive (nedirijate, eliberate în aer) de metan din producția și transportul de petrol, gaze și cărbune. Aceste aspecte vor fi abordate, printre altele, în viitoarea strategie privind metanul.
Depozitarea deșeurilor biologice, interzisă din 2024
De asemenea, se așteaptă ca sectorul deșeurilor să își reducă drastic emisiile, în special datorită obligației de colectare separată a deșeurilor biologice începând cu 2024 și interzicerii depozitării lor. De asemenea, reducerile vor depinde în mare măsură de asigurarea respectării integrale a legislației existente. Transformarea deșeurilor în resurse reprezintă o parte esențială a închiderii buclei într-o economie circulară, prin reducerea emisiilor de-a lungul întregului lanț valoric industrial. În plus, tratarea apelor uzate prezintă un potențial suplimentar de reducere eficace din punctul de vedere al costurilor, în special printr-o mai bună gestionare a nămolurilor de epurare.
Rata de renovare a clădirilor trebuie dublată
Sectorul construcțiilor, responsabil în prezent de 40% din consumul final de energie finală și de 36% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE, are un mare potențial de reducere a emisiilor, într-un mod rentabil. Astăzi, aproximativ 75% din parcul imobiliar al UE este ineficient din punct de vedere energetic. Multe locuințe sunt încă încălzite cu sisteme învechite care utilizează combustibili fosili poluanți, cum ar fi cărbunele și petrolul. Pentru a valorifica pe deplin acest potențial de îmbunătățire, ar trebui ca rata de renovare, care este de aproximativ 1% în prezent, să se dubleze măcar până în 2030.
Consiliu științific consultativ la nivelul UE
Odată cu intrarea în vigoare a noii legi, ca parte a Pactului verde european (Green Deal), se va constitui un Consiliu științific consultativ la nivelul UE privind schimbările climatice. Acest consiliu independent va avea, printre altele, sarcina de a oferi consiliere științifică și de a face raportări cu privire la măsurile, obiectivele climatice și bugetele orientative pentru limitarea gazelor cu efect de seră ale UE, precum și cu privire la coerența acestora cu Legea europeană a climei și cu angajamentele internaționale asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris.
PNIESC va fi reactualizat
Planul Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice al României (PNIESC) urmează să fie actualizat în contextul noilor ținte pe care și le va asuma Uniunea Europeană. Conform actualei forme a planului, România şi-a asumat atingerea unei ţinte de 30,7% privind ponderea energiei regenerabile în anul 2030, faţă de nivelul de 24% stabilit ca target pentru 2020 şi atins încă din 2017. Sursele financiare pentru susținerea investițiilor vor veni Just Transition Fund, din Planul Național de Redresare și Reziliență și din Fondul de modernizare.
Emisiile de CO2 au scăzut cu 5,2 Mt în România
Potrivit datelor EU-ETS de comercializare a certificatelor de carbon pentru anul 2020 publicate de Comisia Europeană, în 2020 România a înregistrat o scadere cu 5,2 Mt a dioxidului de carbon emis în atmosferă de instalațiile industriale, arată o analiză realizată de Bankwach. În total au fost emise 32 de Mt de CO2, față de 37 Mt în 2019. Majoritatea producătorilor industriali și-au redus emisiile față de anii trecuți, în special producătorii de electricitate pe bază de cărbune, care au înregistrat scăderi ale producției pe fondul reducerii cererii de electricitate din perioada carantinei COVID-19. Totuși, cărbunele se află în continuare pe primul loc în topul poluatorilor industriali. În 2020, termocentralele pe cărbune din România au avut o producție de 8.329 GWh și emisii de 8,28 Mt CO2. Conform actualei forme a PNIESC, România estimează că în 2030 va avea o producție de energie electrică folosind cărbune de 11.931 GWh, iar emisiile vor fi în jurul a 11,86 Mt CO2.
Prețul certificatelor de emisii cu efect de seră, +135%
În planul Comisiei Europene certificatele pentru emisii de carbon sunt un punct central al politicii de decarbonizare, iar prin impunerea unui cost suplimentar poluatorilor se încearcă reorientarea lor spre activități economice mai prietenoase cu mediul. Potrivit unei analize realizate de compania de brokeraj XTB România, citată de financialmarket.ro, preţul certificatelor a crescut cu 135% faţă de 2020, până la 52,73 euro, şi ar putea ajunge la 70 de euro până la sfârşitul anului.
Creșterea prețurilor certificatelor a fost susținută de revenirea economiilor, care s-a produs mai devreme și cu o viteză mai mare decât se așteptau piețele, mai arată analiza citată.