Începem să înțelegem mai bine motivele supărării președintelui Iohannis din ședința CSAT de săptămâna trecută. Planul de înzestrare a Armatei, prezentat în CSAT și apoi retras, nu acoperea financiar angajamentele luate de Președinție faţă de partenerul strategic principal. Or, Klaus Werner Iohannis, întors de la Washington, se pregătea să plece la Varșovia, unde dădea iar ochii cu Donald Trump. La Casa Albă, președintele României ar fi angajat opțiunea pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot care nu fuseseră acceptate și de Guvern? Când șeful Statului Major se trezise vorbind în aprilie că Armata Română va achiziționa sisteme Patriot, a fost rapid admonestat de Liviu Dragnea, ceea ce arăta disensiunile dintre centrele de putere. Dispariția din peisaj a ministrului Apărării, Beniamin Leș, plasat la înzestrarea Armatei încă din vremea Cabinetului Ponta, care rezistase în echipa tehnocraților, confirmă ipoteza tensiunilor politice în politica de apărare. Căderea contractului pentru fregate, odată cu plecarea tehnocraților, a fost simultană cu o campanie în favoarea altor opțiuni susținute de Turcia și Israel prin săgețile lor de la București.
Corvete nu am luat, transportoarele se discută, la fel elicopterele. România este aplaudată de NATO și de Statele Unite că s-a angajat să aloce 2 la sută din PIB pentru Apărare. Cheltuielile pentru înzestrare s-ar ridica la circa 20 de miliarde de euro pentru următorul deceniu, un efort financiar considerabil și mană cerească pentru companiile furnizoare de tehnică militară. Dacă opțiunea pentru Patriot, cost 4 miliarde dolari, se va confirma prin contract, deja 25 la sută din banii alocați înzestrării sunt rezervați pentru Raytheon și Lockheed Martin. Mai sunt și plățile pentru F-16, așa încât disponibilitățile se restrâng pentru alte programe. Achiziția bateriilor Patriot ar trebui analizată prin comparație cu negocierile Poloniei, începute în 2014, care dorește de la SUA un sistem modern antirachetă, gata doar peste 4 ani. Sistemul MEADS este însă funcțional și vine cu o contraofertă. Președintele Iohannis s-a angajat la Consiliul European să includă România în proiectul comun de apărare, care implică și industria de armament. Iată de ce credem că la marile contracte de înzestrare România ar trebui să adopte tehnica croitorului - să măsoare de zece ori și să taie o dată. Discuțiile și amânările îi enervează pe patrioții de serviciu, dar Patriot costă 4 miliarde dolari. Cât autostrada neconstruită Comarnic- Brașov.