Bacşişul trebuie reglementat prin lege, să fie dat voluntar în semn de apreciere pentru serviciile primite, dar să fie fiscalizat prin apariţia lui pe nota de plată, a apreciat, miercuri, preşedintele Asociaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România - HORA, Dragoş Petrescu, într-o conferinţă de specialitate.
"Acest tips nu este reglementat în prezent, în România. Prima propunere de reglementare a tips-ului a venit printr-o ordonanţă de urgenţă, din 2015, când s-a încercat reglementarea acestuia atât în industria ospitalităţii, cât şi în a taximetriei. La nivel european, există ţări care au reglementat tipsul, cum se gestionează administrativ şi fiscal Germania, Italia, Cehia, dar există şi ţări în care nu există reglementări. Propunerea noastră este ca în România să fie evidenţiat pe bonul fiscal, cu o linie separată, astfel încât să fie extras din zona de TVA şi impozitat cu 10%, ca venit din alte surse, aşa cum este prevăzută în zona jocurilor de noroc", a precizat Dragoş Petrescu.
Acesta spune că o lege în acest sens ar duce la transparentizarea acestor venituri, care reprezintă o sumă "importantă", undeva între 5% şi 20% din cifra de afaceri a operatorilor la nivel european.
"În mod evident, ar fi un beneficiu pentru angajaţi, pentru stat, dar şi pentru operatori care ar putea să administreze eficient şi transparent problema tips-ului. Cred că propunerea noastră va fi privită pozitiv de MFP şi reglementată ca atare", a spus preşedintele HORA.
Bacşiş cu cardul
Concret, clienţii care vor să lase un bacşiş şi plătesc cu cardul, comunică ospătarului suma pe care vor să o dea, iar pe factura achitată la POS aceasta va apărea distinct. Pentru cei care plătesc cash, suma se va regăsi în acelaşi fel pe factură. Petrescu apreciază că în industria ospitalităţii circa 48% din plăţi sunt făcute cu cardul.
Preşedintele HORA crede că reglementarea bacşişului va atrage mai mulţi tineri ca lucrători în industria ospitalităţii, inclusiv din diaspora. În prezent, deficitul de forţă de muncă în industrie este estimat la 100.000 de lucrători, în condiţiile în care, în 2018, numărul celor aduşi din afara UE a fost de circa 7.000 de angajaţi.
Sursa: Agerpres