Auzeai pe buzele multor oameni tânguirea: „Mă doare, mă supără stomacul, am gastrită”! Cu implementarea investigaţiei endoscopice, cu acea cameră video, s-au limpezit multe diagnostice în bolile digestive. Profesorul Alexandru Oproiu ne spune ce rol a avut endoscopia, dar și cum să ne ferim de neplăcuta gastrită.
Florin Condurăţeanu: - Domnule profesor Alexandru Oproiu, de ce s-au rărit semnificativ operaţiile de ulcer?
Prof. dr. Alexandru Oproiu: - Descoperirea premiată cu Nobel a acelei bacterii, Helicobacter Pylori, acuzată pentru circa 80% din ulcere, a făcut să se împuţineze intervenţiile chirurgicale cu tăierea unei porţiuni din stomac. Această bacterie Helicobacter Pylori este atacată cu medicamente, cu antibiotice şi este eradicată. Exista o teorie mai veche, că ulcerul apare din cauza secreţiei mari de acid clorhidric, generată şi de stres. Ulcerul era catalogat ca o boală sezonieră, cu acutizări primăvara şi toamna. Acum nu se mai analizează această revenire sezonieră a crizelor de ulcer.
F.C.: - Tot dumneavoastră aţi atras atenţia că şi gastritele sunt provocate de Helicobacter. Prin ce mecanism?
Prof. dr. A. Oproiu: - Helicobacter Pylori este o bacterie care trăieşte şi în mediul acid din stomac. Ea rămâne ancorată la interfaţa dintre un strat al mucoasei stomacale şi unele celule gastrice. Helicobacter produce şi gastrite. Gastrita este o inflamaţie a celulelor din stomac. Există, în ordinea gravităţii: gastrite superficiale, gastrite interstiţiale – mai rele, şi forma cea mai gravă, gastrita atrofică. Circa 80% din ulcerele duodenale sunt cauzate de gastrite atrofice, iar 60% din ulcerele gastrice sunt provocate de gastritele atrofice. Aceste ulcere gastrice conduc la cancere gastrice.
F.C.: - De ce spuneţi că era un exces de diagnostice de gastrite?
Prof. dr. A. Oproiu: - Anii doar cu investigaţii radiologice erau plini de diagnostice de gastrite. Radiologia descoperea anumite pliuri al stomacului cu inflamaţie şi le declara gastrite. Puteau să rămână ascunse afecţiuni grave, precum cancerul gastric. Examenul cu endoscopul, care vizualizează stomacul şi prelevează probă şi pentru analiza bioscopică, a adus lumină. Gastrita superficială înseamnă că inflamaţia a apărut la unele celule ale stomacului, dar nu s-a schimbat structura stomacului şi rolul lui de secreţie. În forma avansată de gastrită atrofică, celulele din stomac nu-şi mai îndeplinesc misiunea secretorie, inflamaţia le împiedică să secrete acid clorhidric, enzime pentru digestie, substanţe ce participă la producerea vitaminei B12. Glandele din stomac nu mai fabrică acidul clorhidric necesar. Alte glande stomacale nu mai secretă peptinogen pentru digerarea proteinelor. Celulele în inflamaţie nu mai secretă nici enzima care digeră lipidele şi nici substanţele ce produc vitamina B12. Alt pericol este că, prin procesul inflamator, prin gastrite acute şi cronice, mucoasa din stomac se transformă din mucoasă stomacală în mucoasă de tip intestinal, cu risc de cancerizare.
F.C.: - Cum se fereşte omul de gastrite?
Prof. dr. A. Oproiu: - Mai puţine alimente prea sărate, pastramă, peşte sărat, murături în saramură. Mezelurile, conservele, prin nitriţii din compoziţia lor, trebuie evitate. Periculoase sunt şi alimentele conservate prin fum. Mai rar carne la grătar, fripturi împănate cu grăsime. La temperaturi înalte, grăsimea se descompune în componente periculoase. Gastritele se tratează cu medicamente şi cu un regim alimentar potrivit.
Rămâne valabilă indicaţia ca bolnavii de ulcere şi de gastrite să abandoneze fumatul, pentru că ţigara duce la o mărire a secreţiei acide din stomac.