Dragoș Pîslaru a comentat, la Digi24, propunerea făcută de liderul PSD, Sorin Grindeanu, privind un posibil acord politic. Pîslaru a explicat de ce consideră declarația liderului PSD una retorică și a reafirmat susținerea PNL pentru varianta Siegfried Mureșan la funcția de premier. Discuția vine în contextul tensiunilor dintre PNL și PSD privind formarea guvernului.
Întrebat despre propunerea făcută de liderul PSD, Dragoș Pîslaru a spus că o va considera o declarație retorică. El a explicat că acest lucru nu înseamnă neapărat că afirmația va fi și pusă în practică. Pîslaru a menționat că partidele au mai semnat astfel de acorduri în trecut, iar valoarea lor s-a dovedit limitată.
Pîslaru a subliniat nevoia de reciprocitate între partide în cadrul oricărui acord politic. El a precizat că alegerea prim-ministrului nu este o decizie a PSD, ci una care revine președintelui României. Potrivit lui, acordul propus de PNL vizează reformele și condițiile necesare pentru susținerea reciprocă între partide. Printre obiectivele menționate se numără PNRR, SAFE, OECD și controlul deficitului bugetar.
Europarlamentarul a afirmat că este legitim ca PSD să își propună propriul candidat la funcția de premier. El a spus însă că este surprins că această variantă nu a fost propusă încă de la începutul crizei guvernamentale. Pîslaru a criticat faptul că Sorin Grindeanu ar fi lipsit din prim-plan o perioadă, în timp ce alte variante de guvernare erau negociate.
„Deci ne revedem, nu știu câte zile mai târziu, cu o mare dorință a PSD de a guverna, dar cu Sorin Grindeanu, care dispăruse, cum s-a mai spus, în boscheți o perioadă de timp, în sensul că au încercat să croșeteze două guverne, mai întâi Tomac și apoi Veștea, și au avut o contribuție însemnată la acele eșecuri monumentale și acum brusc le-a crescut apetitul de a guverna”.
Pîslaru a confirmat că PNL susține în continuare alianța cu USR și UDMR, alături de propunerea Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. El a amintit colaborarea anterioară cu Mureșan din Parlamentul European, inclusiv pe dosarul cadrului de reziliență. Pîslaru a menționat că Mureșan este în prezent negociator european pe bugetul pentru perioada 2028-2034.
Potrivit lui Pîslaru, președintele PNL a cerut flexibilitate atât din partea PSD, cât și din partea propriului partid. Acesta ar fi sugerat posibilitatea propunerii unui alt premier decât Sorin Grindeanu. Pîslaru a insistat asupra ideii de reciprocitate între partidele implicate în negocieri.
Pîslaru a spus că este nevoie de o perioadă de „răcorire” în relația dintre partide. El a adăugat că un interval de una-două săptămâni ar putea clarifica pașii următori pentru formarea unui guvern. Europarlamentarul a criticat ideea ca PSD să impună condiția guvernării exclusiv alături de acest partid. El a spus că o astfel de poziție nu ar reflecta spiritul unei colaborări bazate pe încredere.
Declarația vine în plin blocaj privind formarea noului Guvern, după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, s-a declarat dispus să accepte inclusiv o rotativă guvernamentală, cu condiția ca PSD să dea primul premier. Negocierile dintre partidele proeuropene continuă, fără un acord privind viitorul prim-ministru.
Pîslaru: Profesorii sunt nemulțumiți pentru că promisiunea salarială din 2023 nu poate fi onorată
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, spune că profesorii sunt supărați că nu au primit promisiunea din 2023, pentru care guvernul ar fi trebuit să acorde 8 miliarde de lei. În schimb, se încearcă o creștere a veniturilor, chiar dacă acea promisiune nu poate fi pusă în practică.
Dragoș Pîslaru a spus că în timpul guvernării Ciucă-Ciolacu, li s-a promis celor din educație că vor avea o creștere substanțială, cu ocazia legii salarizării, .
Practic, după greva uriașă, când profesorii amenințau că nu intră în examenele naționale din vara anului 2023, a fost adoptată o ordonanță.
„În actul normativ s-a zis... cu legea salarizării, că nivelul salariului profesorului debutant va fi la nivelul salariului mediu brut pe economie. Am făcut simulările, am stat cu Banca Mondială să vedem ce înseamnă solicitarea asta pe care o avem în legislație. Deci noi avem acum un act normativ care constânge. Și asta ar însemna că numai pentru sectorul de educație ar trebui să avem 8 miliarde de lei. Deci numai pentru sectorul de educație”, a spus Pîslaru, miercuri seara, la Digi24.
Întrebat dacă în educație vor scădea veniturile, Pîslaru a spus că profesorii se bucură de protecția veniturilor.
„Dar ei sunt supărați pentru că nu au primit promisiunea din 2023. Asta este chestiunea. În momentul în care se uită la lege, ei văd că ordonanța în care aveau această prevedere se abrogă. Că e în toate măsurile care se abrogă din trecut. Trecem la o noua legislație, că ăsta e scopul. Trebuie să ai o singură lege, un singur cadru pentru toată lumea. Și atunci, pentru profesori, am plecat inițial cu circa 2 miliarde de lei pentru această familie ocupațională în legea inițială. Și acum, practic, ca să putem readuce indemnizațiile de dirigenție, să putem avea totuși o creștere a profesorului debutant, să ne ocupăm de învățământul special, să putem avea niște corectări care țin de modul în care sunt plătite funcțiile în școli, am mai alocat în acest proiect pe care îl voi propune public după ce terminăm consultarea cu Comisia, peste un miliard de lei. Deci 1,2 miliarde de lei suplimentari”, a precizat ministrul interimar al Muncii.
Sute de profesori au protestat, săptămâna trecută, în fața Palatului Parlamentului. Ei au venit și pentru a depune oficial dosarul cu cele peste 160.000 de semnături pentru modificarea Legii Educației.
„Suntem aici pentru a depune cele peste 160.000 de semnături strânse pentru salvarea învățământului românesc! Cerem de urgență modificarea Legilor Educației și anularea prevederilor toxice din Legea 141/2025. Ce ne dorim concret?
– Clase mai puțin aglomerate (max. 22 elevi la primar, 26 la gimnaziu/liceu)
– Fără învățământ simultan la clasa a VIII-a!
– Plată corectă pentru munca profesorilor
– Stimularea predării în zonele defavorizate
– Revenirea la nirma didactica de dinainte de Legea nr. 141/2025”, este anunțul transmis de Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.
Pîslaru: Nominalizarea lui Adrian Veștea a fost o ingerință directă în PNL
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că relația dintre partid și președintele Nicușor Dan a fost afectată de nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier, însă susține că dialogul instituțional trebuie să continue.
Dragoș Pîslaru a afirmat, la Digi24, că desemnarea lui Adrian Veștea a fost percepută în partid drept „o ingerință directă în viața Partidului Național Liberal”. „Practic, nominalizarea domnului Veștea a fost, de fapt, o ingerință directă în viața Partidului Național Liberal. S-a produs acea ruptură pe care o vedem acum și cu tot felul de demersuri în instanțe care sunt extrem de bizare pentru interferența în viața politică a partidului”, a spus liderul liberal.
Întrebat dacă relația dintre PNL și șeful statului s-a normalizat, Pîslaru a răspuns că nu vede o ruptură instituțională. „Nu cred că există o ostilitate.Până la urmă, Nicușor Dan, președintele țării, reprezintă o instituție care are și o stabilitate. Pentru că, până la urmă, are un mandat de cinci ani de zile și are acest standard de stabilitate pe care Constituția îl oferă, acest mandat pe care îl are”, a afirmat acesta.
Pîslaru a punctat că trebuie făcută diferența între tensiunile politice și colaborarea dintre instituții.
„Eu cred că e foarte important să înțelegem, să facem distincția între, poate, umorile personale sau emoțiile personale și relațiile instituționale. Partidul Național Liberal este un partid pro-european, convins că este nevoie de un echilibru al puterilor în stat și de o administrație președințială puternică ca să putem să susținem interesul României.
Și, din acest punct de vedere, totdeauna va fi o colaborare corectă cu președintele. Dar, într-adevăr, una este să respecti cadrul instituțional, să apreciezi atunci când, de exemplu, cum e cazul politicii de salarizare, unde administrația președințială a mediat până la urmă acordul politic care a dus la consultări și la îmbunătățirea legii. Și alta este să poți înțelege sau să găsești explicații pentru care a existat acea ingerință” a declarat Pîslaru.
El a precizat că, în perioada în care a coordonat proiectele legate de PNRR, a avut „o relație instituțională excelentă cu administrația prezidențială și cu președintele Nicușor Dan”.
Liderul liberal consideră că șeful statului trebuie să joace un rol activ în depășirea actualului blocaj politic. „Cred că implicarea președintelui este vitală în perioada următoare”, a spus Pîslaru.
El apreciază că un eventual acord politic pentru formarea Guvernului ar trebui încheiat în prezența președintelui.
„Sunt într-o zonă sensibilă în care nu îi dau eu sfaturi președintelui țării. Dar cu siguranță, în acest moment, după cele două alegeri care au avut loc, cred că dacă, de exemplu, se pune problema unui acord politic, acel acord politic trebuie parafat în prezența președintelui țării”, a afirmat Dragoș Pîslaru.
Pîslaru a subliniat că această opinie îi aparține și „nu este neapărat poziția oficială a Partidului Național Liberal”.
Declarațiile lui Dragoș Pîslaru vin în contextul tensiunilor dintre conducerea PNL și președintele Nicușor Dan, după desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier și contestarea în instanță a unor hotărâri adoptate de Congresul extraordinar al partidului.
În paralel, negocierile pentru formarea unei majorități stabile și a unui nou Guvern continuă, în condițiile în care partidele pro-europene încearcă să ajungă la un acord politic, iar rolul de mediator al șefului statului este intens dezbătut în spațiul public.
„Au fost decizii blitz. Așa ceva nu există”: Pîslaru, despre decizia CSM privind pensiile speciale
Dragoș Pîslaru a declarat în contextul deciziei CSM privind pensiile speciale că „au fost decizii blitz. Așa ceva nu există”. Însă, a transmis că „nu voi îndrăzni să spun că deciziile de instanță nu sunt legitime”.
Invitat miercuri seara la Digi 25, ministrul interimar al Muncii Dragoș Pîslaru a fost întrebat dacă suspectează o șicanare în justiție din partea colegilor săi din tabăra Adrian Veștea.
„Categoric. Nu există dubii, sunt foarte explicit”, a răspuns Pîslaru.
„Mai ales după întreg episodul cu pensiile speciale, în care știți că CSM-ul ne făcea mincinoși și pe prim-ministru și pe mine și s-a demonstrat la sfârșit că am recuperat 165 de milioane de euro într-un context în care, de fapt, dumnealor s-a demonstrat a fi în culpă și tot ce spuneau era, de fapt, fals”, a adăugat ministrul interimar.
El a afirmat că „lucrurile acestea au lăsat niște urmări. Adică sunt probabil niște meciuri mai largi din acest punct de vedere”.
Însă, a transmis că „nu voi îndrăzni să spun că deciziile de instanță nu sunt legitime”.
„Tot ce sperăm la Partidul Național Liberal este să ne apărăm”, a declarat Pîslaru.
În contextul deciziei CSM privind pensiile speciale, ministrul interimar a subliniat că acestea au fost „decizii blitz”.
„N-a fost niciodată, vreodată, stabilit un complet de judecători pe probleme legate de partide politice atât de repede. Brusc șase judecători, brusc complet, brusc decizia a fost luată peste noapte”, a explicat acesta.
„Așa ceva nu există”, a afirmat Dragoș Pîslaru. „Termenele totdeauna erau de două luni, trei luni, patru luni. Este evident ceva care nu e chiar la locul său”.
Întrebat câte acțiuni în instanță au fost depuse de colegii săi, ministrul interimar a răspuns „eu știu de trei”.
„Prima, cea inițială, a fost practic judecată în aceeași zi aproape. Deci a fost cea mai rapidă decizie pe care Tribunalul Ilfov a luat-o vreodată”, a conchis Pîslaru.
(sursa: Mediafax)