Aceste sloganuri au mai fost folosite de cei de la PNL, cu succes, în primăvara anului 2019, când, ajutați fiind și de referendumul pe justiție organizat de președintele României, Klaus Iohannis, liberalii au câștigat alegerile europarlamentare. Însă tot PNL este cel care, alături de PSD și de UDMR, a încercat să impună un prag de 250.000 de lei pentru infracțiunea de abuz în serviciu, recunoscând că este o obligație statuată în deciziile Curții Constituționale. Niciun liberal nu a votat, la Senat, împotriva acestui prag. Amendamentul cu introducerea pragului a dispărut, ca prin minune, de la Camera Deputaților.
Încleștarea electorală pentru alegerile prezidențiale face ca, doar cu trei luni înainte de scrutinul care va stabili cine ajunge în turul al doilea și cine va deveni noul președinte al României, partidele care compun, în acest moment, coaliția de guvernare să se atace la baionetă. Atât înaintea congresului PSD, de sâmbătă, 24 august 2024, atunci când Marcel Ciolacu a fost desemnat candidat al formațiunii pentru funcția prezidențială, cât și imediat după consumarea acestui eveniment, liberalii, în frunte cu propriul lor lider și prezidențiabil, Nicolae Ciucă, par să fi reînvățat limba #rezist, readucând în prim-plan atacurile de acum patru-cinci ani la adresa social-democraților pe tema Ordonanței de Urgență 13/2017 și a protestelor de stradă din 10 august 2018, din Piața Victoriei. PNL, pe mai multe voci simultane, atacă PSD, pe care îl cataloghează drept responsabil de practicarea unor politici antijustiție.
Aceste atacuri, cu referire la cele două chestiuni punctuale, au apărut simultan și concentrat, în postări-replică la afirmațiile făcute de social-democrați în timpul congresului de sâmbătă, pe mai multe conturi de socializare deținute de lideri marcanți ai formațiunii liberale. Astfel, la 24 august, prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan scria pe Facebook că „PNL se va trezi din amorțeala generată de cântul mieros ce se aude din Kiseleff și Palatul Victoria și va înțelege că este o luptă reală pentru viitorul acestei țări, care înseamnă viitorul copiilor noștri. Nu e o glumă! Îmbrățișarea ucigașă a ținut prea mult și a amețit parțial anticorpii activați în Piața Universității, în timpul protestelor pentru Roșia Montană, a celor împotriva mizerabilei OUG 13 și a siluirii democrației pe 10 august 2018”.
Mesaje identice la unison
Același ton și același atac se regăsește în postările altor lideri liberali. Gigel Știrbu scria, tot în 24 august, că „asta este imaginea cea mai explicită de la congresul PSD. Un cetățean care nu poate să explice cum și-a definitivat studiile, flancat de alt individ care a transformat stuful din Delta Dunării în pășune, luând milioane de euro din fondurile europene, și altul care a scos în stradă sute de mii de oameni, când a încercat să-și scape colegii de pușcărie, prin OUG 13”.
Alina Gorghiu, ministru al Justiției în Guvernul Ciolacu, scria, la rândul ei, în aceeași zi, pe Facebook, că „liberalii nu sunt pe placul PSD, pentru că sunt singurul rival pe măsură și au fost ani de zile partidul care a ținut linia pro-stat de drept, drepturi și libertăți, neintervenție în justiție”.
Liberalul Florin Roman a scris, la rândul său, pe Facebook, în seara zilei de 24 august 2024, că „cel mai mult am râs de atacurile lui Grindeanu, tătucul Ordonanței 13, singurul premier al PSD demis de propriul partid, prin moțiune de cenzură”.
Mitingul „diasporei”, comemorat cu atacuri la adresa social-democraților
Tonul acestor atacuri la adresa PSD, venite dinspre PNL, în care se invocă Ordonanța 13 și protestul din 10 august 2018, a fost dat chiar de către Nicolae Ciucă, președintele Partidului Național Liberal, cu două săptămâni înainte de congresul PSD. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Ciucă a scris, chiar în 10 august 2024, că „ziua de 10 august 2018 ne-a arătat cât de importantă este apărarea democrației și a dreptului la liberă exprimare în fața oricărui regim care încearcă să suprime vocea oamenilor. Nu trebuie să uităm niciodată acele momente negre din istoria recentă și trebuie să facem tot ce ne stă în putință ca asemenea evenimente să nu se mai întâmple vreodată. 10 august 2018 rămâne un moment simbolic, în care românii au arătat că se pot mobiliza pentru a apăra justiția de asaltul politic coordonat de conducerea de atunci a PSD. Reacția disproporționată a forțelor de ordine împotriva celor care își exercitau pașnic dreptul de a protesta a dat o lovitură gravă încrederii cetățenilor în instituțiile statului la acea vreme. Trebuie să continuăm să construim un stat în care fiecare cetățean știe că este respectat și ascultat de către autorități și că justiția este una funcțională, eficientă și dreaptă”.
O reacție furibundă în acest sens a avut-o și antecesorul lui Ciucă la șefia PNL, Florin Cîțu, care, tot la10 august 2024, a scris pe pagina sa de socializare că „Marcel Ciolacu, Gabriela Firea, Mihai Tudose, Paul Stănescu, Sorin Grindeanu și restul găștii socialiste sunt responsabili pentru represaliile din 10 august 2018. Atunci, noi, liberalii, eram în stradă alături de oameni”.
Alte două atacuri pe aceeași temă au venit, de asemenea, de la liberalii Robert Sighiartău și Adrian Cozma, prin postări publicate pe conturile lor de Facebook. Dacă primul a scris că „10 august 2018 este o zi pe care nu o putem uita. Românii din diaspora care au venit să protesteze pașnic împotriva abuzurilor PSD au fost bătuți de partidul stat condus de Dragnea, Stănescu și Ciolacu. PSD nu a învățat mai nimic de atunci. Lupul își schimbă părul, dar năravul ba”, al doilea a postat că „echipa care a născut Ordonanța 13 e în teren din nou. Pe margine, căpitanii invizibili Dragnea și Hrebenciuc coordonează atacul asupra justiției”.
Mult hulita Ordonanță 13 punea în acord Codul penal cu deciziile CCR
Din toate aceste postări, se poate observa cum importanți comunicatori ai PNL, în frunte cu președintele formațiunii, Nicolae Ciucă, folosesc în precampania electorală pentru alegerile prezidențiale de anul acesta aceeași retorică a USR, dar și a sistemului, din urmă cu cinci ani, în speranța de a atrage votanți #rezist.
Ordonanța de Urgență a Guvernului 13/2017, cea care a creat curentul #rezist, punea, de fapt, în aplicare o decizie a Curții Constituționale din anul 2016, prin care mai multe articole din Codul penal au fost declarate neconstituționale. Unul dintre aceste articole vizează deja celebra infracțiune de abuz în serviciu, pe care Curtea Constituțională l-a declarat neconstituțional sub forma aflată, la acel moment, în vigoare.
Concret, prin OUG 13/2017, Guvernul României proaspăt instalat în ianuarie 2016, condus de Sorin Grindeanu, a introdus ca element constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență, precum și un prag valoric al pagubei materiale mai mare de 200.000 de lei, pentru ca fapta săvârșită să poată fi incriminată drept abuz în serviciu.
Capital politic construit minuțios în „laboratoare”
Aceste elemente au fost avute în vedere și de către Curtea Constituțională, atunci când a desființat forma veche a infracțiunii de abuz în serviciu, însă modificările operate au declanșat scânteia prin care Piața Victoriei a fost luată cu asalt de protestatari „projustiție”, reprezentanți ai ONG-urilor și ai partidelor de opoziție de atunci, de la USR și PNL.
Mișcările de stradă au culminat cu data de 10 august 2018, când a avut loc mitingul din Piața Victoriei organizat de „diaspora”, eveniment în urma căruia forțele de ordine ale Jandarmeriei au fost atacate, o jandarmeriță a fost dezarmată și bătută, iar mai mulți protestatari au încercat să forțeze cordonul de ordine, pentru a pătrunde în sediul Guvernului. Acțiuni la care Jandarmeria a acționat în forță.
Ani de zile, această ordonanță de urgență și acest protest din Piața Victoriei au devenit sloganuri anti-PSD și au adus profituri politice partidelor de opoziție, în special PNL. În anul 2019, luna mai, PNL a profitat de aceste convulsii sociale și, folosindu-se de referendumul pe justiție organizat de președintele României, Klaus Iohannis, a obținut primul loc la alegerile europarlamentare.
Martie 2023. Liberalii au fost de acord cu introducerea pragului la abuzul în serviciu
Folosirea de cătrre comunicatorii PNL a „odioasei” OUG 13/2017 ca atact la adresa PSD în campania electorală pentru Palatul Cotroceni din anul 2024 are și un puternic caracter ipocrit, din punct de vedere politic, dar și legislativ.
Anul trecut, Partidul Național Liberal a contribuit din plin la reinventarea OUG 13, prin amendarea articolului din Codul penal care sancționează infracțiunea de abuz în serviciu, în sensul celor statuate de Curtea Constituțională încă din anul 2016 și care au fost operate, doar pentru o singură zi, prin OUG 13.2017. Astfel, în luna martie a anului 2023, Guvernul României, condus la acel moment de către Nicolae Ciucă, la propunerea ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, a trimis Parlamentului României un proiect de lege pentru modificarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative.
Prima Cameră sesizată cu acest proiect de lege a fost Senatul României, condus, la acel moment, interimar, de către actualul ministru PNL al Justiției, Alina Gorghiu. La data de 28 martie 2023, Comisia Juridică a Senatului, prezidată de senatorul PNL de Maramureș Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, a adoptat, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, un raport de admitere, cu amendamente admise, asupra acestui proiect de lege. În documentul respectiv, se menționa faptul că „amendamentele au fost formulate pentru punerea în acord a textelor declarate neconstituționale prin Decizii ale Curții Constituționale, texte care nu au fost avute în vedere la elaborarea proiectului de lege”.
Conform Anexei, aceste amendamente au fost depuse de PNL, PSD și UDMR și au fost admise cu majoritate de voturi. Amendamentul cu numărul 9 viza exact articolul 297 din Codul penal referitor la abuzul în serviciu și a introdus un prag valoric de 250.000 de lei. Același prag a fost introdus, tot prin amendament admis, și la infracțiunea de neglijență în serviciu, prevăzută de articolul 298 Cod penal.
Amendamentele s-au „evaporat” în Comisia Juridică a Camerei Deputaților
La data de 29 martie 2023, proiectul de lege, cu tot cu amendamentele admise, a fost supus votului Plenului Senatului. Atunci, din cei 113 senatori prezenți, 78 au votat „pentru”, 25 au votat „împotrivă”, iar 10 parlamentari s-au abținut de la vot.
Toți cei 29 de senatori ai Partidului Național Liberal prezenți în sală au votat pentru adoptarea proiectului de lege, care făcea, în acel moment, exact ceea ce operase, cu cinci ani înainte, Ordonanța 13/2017.
După ce USR a început să facă scandal, iar propaganda mediatică a presat conducerile celor două partide aflate la guvernare, PSD și PNL, liberalii și social-democrații au propus modificarea, din nou, a abuzului în serviciu, ajungând, ulterior, la eliminarea oricărui prag valoric, în contrast total cu deciziile CCR de până atunci.
La vremea respectivă, liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, declara că „necesitatea stabilirii unui prag valoric pentru abuzul în serviciu este cerută de Decizia CCR 392.2017, ca o condiție de existență a infracțiunii de abuz în serviciu” și că PNL urma să propună instituirea unui prag de 9.000 de lei.
La 28 iunie 2023, prin Raport, Comisia Juridică a Camerei Deputaților, condusă de Laura Vicol, de la PSD, la un semn, a anulat toate amendamentele, atât cele votate de Senat, cât și cele propuse după ce legea a ajuns la Camera Deputaților, și a înaintat Plenului un raport de admitere a proiectului de lege exact în forma în care a fost transmis acesta de la Palatul Victoria. În aceeași zi, legea a trecut cu 256 de voturi „pentru”, 2 voturi „împotrivă” și 7 abțineri.