Inginerii sunt la mare căutare astăzi, atât în România, cât și în străinătate. Universitatea Politehnica din București (UPB) trimite către piața forței de muncă peste 2.500 de specialiști în fiecare an, dar primește de patru ori mai multe cereri de la companii. La târgul de joburi pentru studenții politehniști, PoliFest, se aștepată deja peste 3.000 de contracte încheiate de firmele participante cu studenții și viitorii absolvenți ai Politehnicii. UPB a devenit, în ultimii ani, vedeta domeniilor tehnologice din Europa centrală și de sud-est, formează cei mai buni specialiști români, dar atrage și studenți străini, din peste 60 de țări. Actualul rector al Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu, explică ce avantaje are România, în plină eră a tehnologiei, când există o cerere din ce în ce mai mare de ingineri.
Diana Scarlat: De aproape un deceniu se vorbește despre Universitatea Politehnica din București ca despre o adevărată fabrică de specialiști. Ce performanțe a avut universitatea în ultimii ani?
Mihnea Costoiu: Am avut un salt extraordinar în ultimii ani, datorat unei munci asidue a întregii echipe, din ultimii 20 de ani. După 1990, ingineria a avut o căutare mai mică pe piața muncii și am încercat în toți acești ani să le explicăm companiilor cât de importantă este ingineria în viața fiecărei societăți, în ansamblul său. Am reușit să-i convingem cu greu, dar am reușit, în primul rând datorită profesorilor noștri foarte buni și a faptului că reușim să facem performanță în fiecare dintre proiectele în care ne angrenăm.
Diana Scarlat: Cum este percepută Politehnica, din perspectiva companiilor care au nevoie de ingineri bine pregătiți?
Mihnea Costoiu: Suntem cea mai mare universitate tehnică din centrul și sud-estul Europei. Am revenit la cifre care erau de neimaginat în urmă cu 15 ani, când universitatea avea până la 10.000 de studenți. Acum am depășit 30.000, în ultimii trei ani, în toate ciclurile de studiu, de la licență la doctiorat. Am avut cea mai bună admitere de după 1989 în ultimii doi ani, cu cifre impresionante, iar foarte important e faptul că nu doar numărul studenților de la Politehnică a crescut, ci și calitatea lor. Au început să vină studenți din prima parte a clasamentelor din licee, în ultimii ani, copii de foarte bună calitate, ceea ce ne dă speranțe mari.
Diana Scarlat: Ce anume îi atrage pe candidați, cu precădere, la facultăți unde studiul presupune eforturi mult mai mari decât în alte domenii de activitate?
Mihnea Costoiu: Pe de o parte, foarte mulți dintre studenți au receptat mesajul nostru, în ultima perioadă, anume că am reușit să atragem foarte multe companii alături de noi și le oferim tinerilor un loc de muncă aproape garantat, evident, celor care vor să învețe pe timpul școlii, celor mai buni. Avem chiar o problemă, pentru că mulți se angajează foarte repede, înainte de a termina școala.
Diana Scarlat: Din ce an de studiu se angajează studenții?
Mihnea Costoiu: Mulți au oferte din anii al doilea și al treilea de studiu. Noi încercăm să-i ținem până în anul al patrulea, să nu se angajeze, cel puțin până la terminarea ciclului de licență. Am semnat în ultimii ani peste 2.700 de acorduri cu firme, de la multinaționale până la firmele mici și mijlocii, deoportivă românești și companii străine. Acordurile sunt semnate în primul rând pentru studenți. Fiecare dintre studenți beneficiază de o perioadă de practică într-o companie.
Diana Scarlat: Cât timp de practică este asigurat pentru fiecare student, prin aceste contracte?
Mihnea Costoiu: Am decis ca la finalul anului al treilea să existe o perioadă de pactică de trei luni, organizată într-o companie. Astfel, tinerii, în momentul în care termină anul al treilea, cu tot cu practică, știu ce înseamnă know-how-ul în companii, știu în ce domeniu urmează să lucreze, iar angajabilitatea a crescut extraordinar, astfel încât depășește 95%, în ultimii doi ani.
Diana Scarlat: Care sunt cele mai căutate domenii de către studenți? Sunt aceleași pentru care se cer și cei mai mulți specialiști pe piață?
Mihnea Costoiu: Da și nu. Studenții caută ce e la modă și se aude în mass-media: Automatică, Electronică și Calculatoare sau Transporturi, domeniile clasice, dar este o cerere foarte mare de specialiști și în alte domenii. Avem o cerere majoră de locuri de muncă în Chimie, în Ingineria Materialelor - fosta Metalurgie. De asemenea, în Mecanică.
Toată promoția 2017 s-ar putea angaja deja de la târgul de joburi
Diana Scarlat: Câți studenți și viitori absolvenți se vor putea angaja chiar acum la târgul de joburi?
Mihnea Costoiu: Dacă ne ghidăm în funcție de ceea ce s-a întâmplat în ultimii patru ani, ne așteptăm ca la finalul PoliFest să înregistrăm până la 4.000 de locuri de muncă, numai în aceste zile, de la companiile care vin în universitate. PoliFest este cel mai mare eveniment al universității, iar ideea este de a pune la un loc elevii, studenții, universitatea și angajatorii. De obicei înregistrăm la acest eveniment câteva mii de cereri de locuri de muncă.
Diana Scarlat: Cu ce procent este depășită posibilitatea universității de a furniza pieței ingineri de cerera de pe piață?
Mihnea Costoiu: O generație de absolvenți are, în medie, 2.500 de ingineri, iar în anul 2016 am înregistrat peste 11.000 de locuri de muncă. Noi nu avem suficienți absolvenți pentru cererea care există, iar această cerere crește de la an la an, nu rămâne constantă. În ultimii trei ani am înregistrat o creștere de specialiști de la 7.000 la 10.000, apoi la 11.000 anul trecut. Anul acesta avem deja înregistrate peste 3.000 de locuri de muncă. Deci, practic, generația de anul acesta este deja acoperită de cererea pieței, deși suntem abia la sfârșitul lunii martie.
Diana Scarlat: Câte companii vor fi prezente la târg?
Mihnea Costoiu: Anul acesta este special. Avem 74 de companii prezente cu stand, dar se mai adaugă și alte companii care vor fi prezente fără să aibă stand.
Diana Scarlat: Câte firme sunt din țară și câte din străinătate?
Mihnea Costoiu: Covârșitoarea majoritate a firmelor care vin la târg au sediul în România. Sunt și firme românești 100%, dar și internaționale. Anul acesta vor veni și firme care doresc să-și mute sediul în România. Sunt companii care au decis să investească în România după vizita la Politehnică. Deja, în ultimii ani, am văzut cum companiile vin la universitate, discută despre potențialul forței de muncă, apoi iau decizia de investiție în România. Și anul acesta avem șapte astfel de companii.
Apreciere internațională a invențiilor
Diana Scarlat: Ce noutăți are Politehnica, din punct de vedere al invențiilor, atât de apreciate pe plan internațional, în ultimii 15 ani?
Mihnea Costoiu: Avem foarte multe noutăți, în foarte multe domenii, de la brevete din zona Materialelor, atât în Chimie și aplicarea acestor materiale în diferite domenii, cât și pe zona de Electronică, Mecanică sau Automatică. Continuăm colaborarea cu Universitatea de Medicină și avem deja proteze de șold, de cot, precum și proteze dentare realizate cu materiale și cu dispozitive noi, realizate de Politehnică. Avem noi echipamente de senzoristică. De asemenea, echipamente pentru acoperire cu straturi subțiri. Avem aplicații în zona mecanică, realizate de colegii noștri de la Rezistența Materialelor, care se aplică în industrie. Am câștigat deja medalii și anul acesta, la Cluj, iar acum ne pregătim pentru Geneva, de unde cu siguranță se vor întoarce cu noi medalii colegii noștri. De asemenea, vom mai fi prezenți la un târg de inventică, la Barcelona, în luna mai.
Diana Scarlat: Care sunt cele mai noi domenii de studiu, deschise de universitate, pentru a răspunde cerințelor pieței interne și internaționale?
Mihnea Costoiu: Noi am deschis în ultimii ani facultăți și programe de studiu noi. Ingineria Medicală este deja un mare succes. De asemenea, la Facultatea de Management și Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor am avut nouă studenți pe loc, la admitere, anul trecut. Dar avem și programe de Design Industrial sau de Logistică, de asmenea cu o căutare extraordinară. Avem programe noi și în zona chimiei, unde este o criză majoră de specialiști pe piață. Sunt foarte multe companii mici și mijlocii care caută ingineri chimiști. Fabricile de medicamente, petrochimia, de la marile companii americane care sunt pe piața din România și care ne cer ingineri, până la cele mici. De asemenea, avem programe realizate în zona energetică, în colaborare cu marile companii: Transgaz, Transelectrica, Termoelectrica, toate sucursalele Electrica și altele. Avem și programe noi de Master, făcute în colaborare cu marile companii.
Diana Scarlat: În ce constă colaborarea companiilor cu universitatea? Care ar fi cele mai relevante exemple ale unor astfel de colaborări?
Mihnea Costoiu: Suntem unici în România din punct de vedere al programelor de Master destinate companiilor. Avem un master realizat în colaborare cu cei de la Renault, de exemplu. Compania pune la dispoziție tot ce înseamnă baza materială, iar noi facem curricula. O aparte dintre profesori vin de la Renault. Avem echipamente întregi la care lucrăm cu tot ce înseamnă confidențialitatea din zona industrială și cu rezultate foarte bune. Ultimele producții ale celor de la Dacia sunt realizate împreună cu colegii noștri, de la ultimul model Duster Office, care a fost prezentat în urmă cu doi ani, realizat aici, până la noi carcase. Și acum avem proiete noi de cercetare și de studii, dar nu putem vorbi despre ele, existând contractele de confidențialitate.
Diana Scarlat: Care sunt avantgajele studenților și cele ale companiilor?
Mihnea Costoiu: Studenții au șansa ca în momentul în care termină studiile să fie preluați imediat de companii, dar este și șansa companiilor de a prelua tineri deja formați conform cerințelor lor, astfel încât să nu mai piardă timp și bani, pentru formarea noilor specialiști pe care-i angajează.
Salarii foarte bune pentru România
Foarte mult timp s-a vorbit în România despre atracția pe care o reprezintă forța de muncă ieftină și de foarte bună calitate. Și în inginerie se poate vorbi despre același fenomen care atrage companiile internaționale să facă investiții în țara noastră și să-și mute producția aici, însă nu se pune problema unui nivel de salarizare dezavantajos pentru specialiștii noștri, ci de condiții mult mai bune decât în alte domenii de activitate, atât din punct de vedere financiar, cât și al condițiilor de muncă. “Sunt uneori diferențe foarte mari de salarii, adică un inginer bun, care este capabil să facă proiectare în România, primește în primii trei ani de la angajare în jur de 1.000 de euro. În străinătate, salariul pentru aceeași poziție nu pleacă niciodată de la mai puțin de 2.000 de euro. Diferențele cresc, pe măsură ce avansează în carieră. Dar sunt deja locuri în care inginerii sunt plătiți foarte bine și în România, cu salarii de peste 5.000 de euro. Un inginer de Automatică și Calculatoare care reușește să facă performanță, în al patrulea an de job trece de 2.400 de euro. Depinde de perioadă și de companii, dar deja se plătesc foarte bine inginerii și în România, în mai multe domenii, nu doar în Automatică și Calculatoare. Avem o căutare extraordinară pentru inginerii care termină specializarea în Inginerie Medicală. Sunt oameni care știu cum se lucrează cu un echipament, care fac tot felul de analize pentru zona tangentă chimiei, zona de nanomateriale. Și un inginer mecanic, într-o companie care are specializarea aceasta, depășește lejer 1500-2000 de euro în prima parte a activității profesionale”, explică Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București.
Fonduri europene. 150 milioane euro – investiți de UPB în cercetare
Fondurile europene au însemnat pentru Universitatea Politehnica din București un sprijin extraordinar pentru dezvoltare, care aduce avantaje pe termen scurt, mediu și lung României, nu doar universității. „Universitatea a investit în ultimii ani peste 150 de milioane de euro în cercetare, atât în resusra umană, cât și în infrastructura de cercetare. În acest moment avem o infrastructură de cercetare unică în această parte a lumii, avem echipamente absolut unicat, cu performanțe extraordinare, astfel încât universitatea a devenit un “hub”. Suntem în momentul acesta căutați de foarte mulți specialiști, pentru a folosi aceste echipamente finanțate prin fonduri europene. De asemenea, am finanțat doctoranzii, dar și studenții. Generații întregi au primit finanțare pentru stagiile de doctorat. Continuăm să scriem proiecte, dar, din nefericire, suntem blocați de un an și jumătate, din cauza fondurilor europene”, explică rectorul Mihnea Costoiu. Blocajul de la Ministerul Fondurilor Europene, început anul trecut, s-a simțit foarte puternic în bugetul universității, dar Politehnica a făcut eforturi extraordinare, ca o parte dintre doctoranzi și dintre profesori să continue să fie finanțați din fondurile universității, astfel încât să se poată acoperi această perioadă de blocaj al finanțărilor de proiecte. În ordinea proiectelor realizate în România, în exercițiul financiar 2007-2013, finalizat în 2015, Politehnica este pe locul al treilea pe țară, după Compania Națională de Drumuri și Fondul de Mediu. În acești ani, peste 1.800 de cadre didactice de la universitate au lucrat pentru atragerea fondurilor pentru proiecte.
România atrage din ce în ce mai mulți studenți străini
În ultimii ani, în România au venit să facă studii universitare foarte mulți străini, atât pentru că prețul studiilor este mult mai mic decât în alte țări, dar mai ales pentru calitatea educației, în special în domeniile tehnice. Politehnica București este în topul universităților care atrag studenți din nstrăinătate. „În acest an universitar avem studenți din peste 60 de țări, finanțați din mai multe categorii de fonduri, fie prin acorduri bilaterale, între state, între ministere sau acorduri pe care le avem cu diverse universități, dar sunt și foarte mulți studenți care-și plătesc studiile. Sunt cei mai mulți din nordul Africii – Magreb, Tunisia, Maroc, Algeria, din Orientul Mijlociu, zonele tradiționale de colaborare, dar sunt și din spații noi. Avem studenți veniți prin programele Erasmus din țări din America Latină și din Europa de vest. Din ce în ce mai mulți studenți vin din Belgia, din Spania, Italia, Franța sau Danemarca. Vin să srudieze la noi, pe programele scurte, de șase luni sau chiar de un an. Acest fenomen se datorează relațiilor foarte bune pe care universitatea noastră le are cu celelalte universități din întreaga lume. Avem studenți și din Vietnam, din Malaesia sau din India”, explică rectorul Mihnea Costoiu.
Anul trecut au venit la târg peste 18.000 de elevi. Până acum făceam târguri pentru elevi, pentru a le arăta ce avantaje au la Universitatea Politehnica din București, și târgurile de joburi. Dar acum am ales varianta în care combinăm cele două concepte, astfel încât elevii pot vedea și ce urmează să facă după ce termină facultatea. Tinerii nu înțeleg ce face un inginer astăzi, dar companiile vin și le arată cum se lucrează în diverse domenii. Mihnea Costiu, rectorul Universității Politehnica din București
PoliFest 2017 se va desfășura în perioada 30 martie-1 aprilie, în incinta Universității Politehnica din București. Rectorul universității se așteaptă ca peste 3.500 de contracte să fie încheiate de cele peste 70 de companii participante la târgul de joburi, care vor să angajeze ingineri.