După ce migranţii care au forţat frontiera cu Serbia au fost împuşcaţi, sindicatele atrag atenţia asupra pericolului de a pleca din ce în ce mai mulţi oameni din sistem, din cauza condiţiilor grele de muncă. Poliţiştii care apără graniţele trebuie să facă faţă pericolelor din ce în ce mai mari, pe bani foarte puţini. Poliţia de Frontieră are deja un deficit de personal de peste 5.000 de oameni şi primeşte întăriri de la celelalte servcii din MAI. Graniţele s-au întărit în punctele-cheie, dar mai e nevoie şi de finanţare
Atât migranţii, cât şi traficanţii care forţează graniţele ţării pot fi împuşcaţi oricând, conform Legii uzului de armă şi procedurilor aplicate de Poliţia de Frontieră. Aşa see explică de ce au ajuns la spital migranţii care au trecut ilegal graniţa, dinspre Serbia, la începutul săptămânii. Dar acesta nu este un caz izolat. Poliţiştii de frontieră folosesc zinlic armamentul din dotare, mai ales în nordul ţării, unde traficanţii forţează graniţele. Tocmai de aceea, lipsa fondurilor MAI şi a unor măsuri necesare pentru întărirea forţelor de ordine reprezintă un pericol real pentru siguranţa naţională. “Problema e că dacă mai mergem cu subfinanţarea MAI, n-o să mai aibă cine să păzeasză graniţa, pentru că acolo sunt cele mai mari probleme. Dacă nu se vor reglementa nişte lucruri foarte delicate, nu vor mai vrea oamenii să-şi pună viaţa în pericol pentru un salariu de 1.800-2.000 de lei. Mai ales după ce au aflat că în administraţia publică se dau salarii de 5.000-7.000 de lei pentru angajaţii din Poliţia Locală, care udă panseluţele din faţa primăriei. Cine să mai păzească graniţele? La frontieră pot fi oricând victime ale unor agresiuni. Avem deja un deficit de personal de peste 5.000 de oameni, doar în Poliţia de Frontieră, din totalul depeste 20.000 deficit în toată Poliţia şi încă 5.000 în Jandarmerie”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, Dumitru Coarnă, preşedintele SNPPC.
Traficanţii de migranţi fac puşcărie în România
Lupta zilnică a poliţiştilor de Frontieră este mai grea şi mai perculoasă acolo unde sunt puncte de trecere preferate de traficanţii de diverse mărfuri sau de persoane. Lupta e acerbă, mai ales pentru că cei care forţează graniţele ştiu că vor fi condamnaţi în România, conform legilor noastre, mai aspre decât în alte ţări, apoi ispăşesc pedepsele în penitenciarele din ţara naostră, unde condiţiile de detenţie sunt mai grele decât în alte ţări. Astfel, lupta lor cu Poliţia de Frontieră este “pe viaţă şi pe moarte”, deci mai periculoasă pentru forţele de ordine. Şi migranţii care ajung la noi speră să nu fie prinşi, pentru că au condiţii mai grele în România decât în alte ţări europene. “În acest an am tras concluzia că traficanţii de migranţi încearcă să găsească breşe în sistemul nostru de apărare a frontierelor şi nu reuşesc. La frontiera cu Serbia a crescut foarte mult numărul celor care au încercat să treacă fraudulos în România la începutul anului, dar, în timp, numărul lor a scăzut foarte mult, pentru că noi am întărit graniţele. Avem sisteme de termoviziune, acţionăm în sistem integrat cu Jandarmeria şi cu Poliţia, avem şi elicoptere de la Insoectoratul General de Aviaţie. S-a încheiat şi un parteneriat cu Serbia şi avem patrulări comune. În luna august am avut doar două cazuri în care au încercat să intre, de la unul pe zi, cât aveam la începutul anului”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, Fabian Bădilă, purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră.
Forţele de ordine îşi pun viaţa în pericol
Faptul că România încă este apărată la graniţă se datorează oamenilor care-şi riscă zilnic viaţa şi strategiilor foarte bine gândite. “Dispozitivele sunt dimensionate în funcţie de gradul de risc. Asta înseamnă supravegherea inteligentă a frontierei. Nu mai procedăm ca acum 30 de ani, când se folosea om lângă om. Avem un sistem integrat de supraveghere, aparatură cu termoviziune, unde lucrează un singur om care foloseşte aparatura respectivă, cum a fost şi în cazul de alaltăieri, de la Timişoara: grupul de migranţi a fost văzut, imediat au fost anunţate patrulele din teren, s-a format acel baraj şi s-a acţionat conform procedurilor”, mai spune purtătorul de cuvânt. Cei mai mulţi migranţi vin pe jos, în grupuri mici. Sunt imediat observaţi, reţinuţi, apoi amprentaţi şi triaţi. Dacă cer azil în ţara noastră, sunt trimişi către centrele speciale, iar dacă nu solicită azil, sunt luaţi în custodie de Inspectoratul General pentru Imigrări şi returnaţi, în baza contractului de readmisie, către ţara din care au venit. “Dintre cei care au venit pe Marea Neagră, au solicitat toţi azil. La Marea Neagră am avut câteva cazuri de migraţie în 2013 şi 2014. Ultimul caz a fost în februarie 2015, cu 80 de persoane. De atunci nu am mai avut niciun caz, până anul acesta, în luna august, când am avut două grupuri. Acolo avem un sistem care vede toate navele care intră în apele teritoriale româneşti”, mai explică Fabian Bădilă.
A fost întărită frontiera şi ne-au venit în sprijin celelalte forţe, Jandarmeria şi Poliţia. În nord, colegii mei folosesc armamentul din dotare aproape zilnic. În cazul celor prinşi la Timişoara, s-a făcut un baraj, conform procedurilor, după ce au fost detectaţi.
În afară de cei prinşi luni, la Timişoara, în această lună au mai pătruns fraudulos, pe mare, două grupuri mari de persoane din Orientul Mijlociu şi Africa, ultimii chiar săptămâna trecută. Toţi se află acum în centrele de azil, iar călăuzele au fost aretsate şi vor face puşcărie în România.
Traficantul care a provocat incidentul de la Timoşoara este arestat şi îşi aşteaptă condanarea, la fel ca toţi ceilalţi traficanţi care au încercat să treacă prin România cu grupuri de migranţi. S-au luat măsuri integrate pentru a se proteja foarte bine frontiera.