Trei țări sunt vizate de un mecanism de accesare a fondurilor europene din viitorul exercițiu bugetar financiar al UE în funcție de asigurarea independenței justiției. Juncker a menționat miercuri că asigurarea principiilor statului de drept va fi un criteriu pentru acceptarea cererilor de finanțare din bugetul UE după anul 2021.
La București, adversarii modificărilor la Legile Justiției, stimulați de mesajul lui Klaus Iohannis de retrimitere a legilor la CCR și sesizarea Comisiei de la Veneția, au aplaudat măsura lui Juncker, crezând că ar fi vorba de includerea României în țările sancționabile financiar.
Le Monde precizează însă că în vizorul UE sunt Ungaria, Polonia și Malta. Sigfrid Mureșan, europarlamentar PPE a spus că situația României este complet diferită de a Poloniei , unde s-au adoptat legi pe care UE le considera atacuri la independența justiției. Norica Nicolai, europarlametar ALDE a spus că propunerea lui Juncker contrazice Tratatul de bază al UE și are mici șanse să fie adoptată de viitoarea Comisie care va răspunde de următorul exercițiu bugetar.