După mai bine de 15 ani de la acest demers, statistica Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM) arată că în România mai erau anul trecut 1.489 de situri potenţial contaminate de industria petrolieră, 38 în industria metalurgică, 80 din industria chimică și 729 contaminate în urma altor activități specifice industriei energetice, textile, cimentului, sticlei, zootehniei etc. Situația este și mai critică, dacă luăm în considerare suprafețele de teren contaminate de industria minieră, care a dispărut în timp.
În total, este vorba despre circa 45.000 de hectare de terenuri contaminate, pentru a căror curățare responsabilitatea revine fie agenților economici, fie statului român, în cazul în care proprietarii nu mai există. Despre câți bani este nevoie pentru ecologizarea terenurilor este greu de estimat, iar rapoartele ANPM nu vorbesc despre acest aspect.
Cum arată situația în țară
- Cea mai gravă degradare a solului este produsă astăzi de exploatarea lignitului. Datele arată că la nivel național sunt afectate 24.432 de hectare;
- 6.639 de hectare din 35 de judeţe sunt poluate, din care 5.773 ha excesiv, din cauza iazurilor de decantare, haldelor, depozitelor de steril și gropilor de gunoi;
- Poluarea cu deșeuri și reziduuri anorganice provenite de la activitățile industriale (minerale, săruri, acizi, baze) afectează 844 ha, din care 360 ha sunt afectate excesiv;
- Nici în ceea ce privește poluarea cu deșeuri radioactive România nu stă bine, fiind atinse 566 ha, din care 66 ha excesiv. Cea mai afectată zonă se găsește la Brașov (500 ha), aici funcționând Fabrica de prelucrare a concentratelor de uraniu;
- În diferite grade sunt afectate 4.973 ha cu dejecții animaliere;
- Poluarea cu pesticide este semnalată doar în câteva județe și însumează 2.076 ha, din care 1.986 sunt în județul Bacău, în jurul Combinatului Chimcomplex;
- Poluarea cu ape sărate (de la extracţia de petrol sau asociată extracției țițeiului) a dereglat echilibrul ecologic al solului și apelor freatice pe o suprafață de 2.654 ha, din care 1.205 ha sunt afectate excesiv
- Suprafeţe importante, 1.500 de hectare, sunt afectate de balastiere, activitatea lor adâncind albiile apelor, producând scăderea pânzei freatice ceea ce duce la diminuarea rezervei de apă în zonele învecinate;
Metalele grele, ingredientul din hrana animalelor
O situație specială se înregistrează în cazul fostelor exploatații miniere, care au lăsat în urmă un dezastru ecologic. Punerea în siguranță a minelor și iazurilor de decantare, a terenurilor din jur sunt activități care au revenit statului, dar ele au fost realizate la cota de avarie. Un astfel de exemplu este și fosta exploatare minieră Bălan, din județul Harghita. Mina, de unde s-a extras cupru peste 400 de ani, a fost închisă în anul 2006, iar patru ani mai târziu au demarat acțiunile de ecologizare. După 14 ani, dezastrul ecologic din zonă este încă vizibil. Autoritățile recunosc că în zonă animalele pășunează astăzi în condiții de poluare a solurilor cu metale grele.
Epurarea apelor de mină, o glumă
Apele de mină sau de zăcământ pot fi evacuate în cursuri de apă numai după epurarea lor corespunzătoare, astfel încât să fie respectate limitele admise ale concentrațiilor de metale grele (fier, mangan, plumb, cupru, cadmiu, magneziu, crom etc). Lichidarea mineritului românesc de la sfârșitul anilor ’90 a însemnat închiderea a 556 de exploatații. Pentru ținerea sub control a apelor de mină era nevoie de stații de epurare performante, iar în 2010 Ministerul Economiei stabilea că această problemă va fi rezolvată în șapte ani. Timpul a trecut, dar planul a rămas pe hârtie, pentru că au fost construite sau reabilitate doar 8 stații de epurare.
Contaminare în Munții Călimani
Până în 1997 în județul Suceava, mai precis în Munții Călimani, a funcționat o carieră de suprafață de unde se extrăgea sulf. Minereul era dus la uzina de preparare din zonă, unde se obținea concentratul de sulf, prin folosirea altor compuși chimici. De abia în 2008 au început acțiunile de reabilitare ecologică, dar ele nu sunt finalizate nici astăzi. În urmă au rămas sute de hectare de teren puternic afectate, pe ele aflându-se astăzi Parcul Natural Munții Călimani.
Poluarea râurilor, tot mai întâlnită
Ultimul accident ecologic a avut loc sâmbătă, pe râul Bistrița, în zona Broșteni din județul Suceava. Rezultatele analizelor de duminică au arătat că au fost depășiri ale indicatorilor de calitate pentru fier, zinc și cupru, poluarea fiind provocată de prăbușirea, în subteran, a unor lucrări executate pentru punerea în siguranță a fostei platforme miniere Isipoaia, care a condus la evacuarea unor debite de apă de aproximativ 38 de litri/secundă. Un alt incident se produse cu o lună înainte, când apele râului Lopatna au fost poluate cu petrol în județul Prahova, după ce mai multe conducte de transport al produselor petroliere aparținând companiei Conpet au fost furate.