O iniţiativă din domeniul agriculturii urbane ce vizează transformarea Parisului într-un oraş mai sustenabil din punct de vedere ecologic, în principal prin amenajarea unor "ferme" pe acoperişurile clădirilor, a avut atât de mare succes încât primarul din capitala Parisului a decis să lanseze în această săptămână o nouă serie de proiecte de acest tip, informează Reuters.
Agricultura practicată pe acoperişuri a devenit un domeniu înfloritor în ultimii ani în marile oraşe ale lumii precum New York, Tokyo, Londra şi Paris.
Până în 2020, capitala franceză va avea peste 100 de hectare de grădini pe acoperişuri şi plante cultivate pe ziduri verticale, a anunţat Primăria pariziană. Din această suprafaţă, o treime va fi dedicată agriculturii urbane.
Prima serie de proiecte va viza obţinerea în 32 de situri a 425 de tone de fructe şi legume, 24 de tone de ciuperci, 30.000 de flori, 800 de litri de bere şi 95 de kilograme de miere.
În cadrul acestei iniţiative se află şi proiectul unei ferme de 900 de metri pătraţi pe acoperişul sediului central al Poştei din Paris, în care lucrează aproximativ 500 de angajaţi.
Înconjuraţi de blocuri înalte, angajaţii Poştei cultivă fructe şi legume, inclusiv salată, vinete şi tomate, dar cresc şi găini. Aproximativ 90 de tone de pământ fertil au fost aduse şi nivelate pe acoperişul clădirii.
"Noi suntem angajaţi poştali şi ne-am spus că ar fi frumos să putem să ne împlinim visul, ce constă în a putea lucra într-un oraş mai 'comestibil'", a declarat Sophie Jankowski, directorul asociaţiei Facteur Graine, care administrează ferma amenajată pe acoperişul Poştei din Paris.
Unul dintre angajamentele asociaţiei este acela de a folosi varietăţi vechi de legume, pentru a obţine tomate de mare calitate, care nu rezistă la transportul pe distanţe lungi.
Proiectul a schimbat de asemenea părerea pe care angajaţii Poştei pariziene o au despre locul lor de muncă.
"Ne ajută să ne conectăm cu natura. Stăm în faţa computerelor, trăim într-o lume virtuală, aşadar, aceste mici activităţi îi ajută pe oameni să comunice din nou unii cu alţii, dar şi să se reconecteze cu viaţa în sine", a spus Corinne Lienhart, specialistă în comunicare şi voluntar în cadrul proiectului.AGERPRES