Prețul cărnii de miel va fi, în medie, cu 20% mai mare în acest an decât în 2020. Dacă un kilogram de miel în viu costă în jur de 15 de lei direct de la fermieri, prețul se dublează până ajunge pe rafturile supermarketurilor.
Dragoș Frumosu, liderul SINDALIMENTA și al Departamentului pentru Industrie Alimentară al PPU (social-liberal), a explicat că principala cauză a scumpirii este creșterea prețului furajelor, din cauza secetei.
"Principala cauză e seceta. Și costurile mai mari la cereale și în mod direct la furaje. Pe de altă parte e și pandemia. Nu trebuie să uităm că foarte multe state au un sistem de protejare a populației din punct de vedere al hranei. Hrana e un produs strategic", a spus Dragoș Frumosu la Observator.
Acesta crede că marea majoritate a cărnii de miel pe care românii o vor găsi în magazine va fi adusă din import.
"În magazine și la retaileri vom găsi într-un procent destul de mare carne din import, 65-70%, în targurile noastre amenajate vom găsi miel românesc", a explicat Dragoș Frumosu.
Ciobanii spun că pentru cei mai mulți dintre ei nu mai există piață de desfacere în România și sunt nevoiți să vândă marfa la export, majoritatea mieilor ajungând în țările arabe.
"Nu avem unde să-i vindem. Am băgat un anunț pe internet și toți care m-au sunat au zis 13 lei, 12 lei 50. Noi, producătorii, nu mai putem să ne vindem marfa noastră nicăieri. Și suntem forțați de împrejurări să ne dăm marfa la arabi, la mulți samsari", a declarat Ștefan Becheru, un crescător de oi din Călărași.
O posibilă soluție la această situație se află pe masa parlamentarilor, care în această perioadă analizează un proiect de lege prin care unitățile de stat în care există consum, așa cum sunt spitalele sau penitenciarele, ar putea achiziționa doar produse românești, când situația o permite. Potrivit acestei legi, respectivele structuri vor achiziționa numai bunuri alimentare de producție internă, realizate exclusiv din materii prime românești, cu excepția situației obiective, în care acestea nu le pot fi puse la dispoziție. Proiectul de lege inițiat de umaniști ar crea astfel o piață de desfacere sigură pentru fermierii români, care nu ar mai fi nevoiți să își vândă marfa la export.
Pe termen lung, un astfel de proiect ar duce la stimularea consumului intern din producţia proprie, crearea de locuri de muncă, stimularea investițiilor, cultivarea spiritului antreprenorial și creșterea competitivității agriculturii și industriei alimentare românești și că vor avea efecte benefice asupra sănătății economiei, dar și a populației.