Refuzul premierului Dacian Cioloș de a modifica prin ordonanţă de urgenţă legea alegerilor locale, astfel încât primarii să fie aleși în două tururi de scrutin, a generat o dezbatere plină de contradicţii și jumătăţi de adevăr. Mai mult sau mai puţin interesate, unele voci politice susţin că legea nu poate fi schimbată cu doar patru luni înainte de alegerile din iunie, invocând ca principal argument recomandările Comisiei de la Veneţia și deciziile precedente ale Curţii Constituţionale. Evident, principalii actori politici, PSD și PNL, sunt direct interesaţi de „regulile jocului”, unii pentru a-și conserva puterea în teritoriu, alţii în speranţa că două tururi de scrutin le-ar spori șansele electorale. Chiar dacă azi îi cer premierului să modifice legea, în mai 2015, liberalii votau cot la cot alături de PSD alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin. „S-a decis printr-o înţelegere politică. Nu este democratic să modific prin ordonanţă de urgenţă o lege politică”, și-a motivat premierul refuzul de a se implica în blatul politic.
De fapt, se poate
În realitate, există cadrul legal prin care legea ar putea fi modificată astfel încât primarii să fie aleși în două tururi de scrutin, ceea ce le-ar spori legitimitatea și ar evita situaţii jenante în care unii edili ar fi aleși cu doar 20% din voturile exprimate. Nici recomandările Comisiei de la Veneţia și nici jurisprudenţa Curţii Constituţionale nu interzic făţiș modificarea legislaţiei electorale, chiar mai devreme de un an, dacă prin modificările aduse legea este îmbunătăţită. De fapt, legea alegerilor locale poate fi schimbată în cazul în care scopul modificărilor este acela de a lărgi și nu de a îngrădi drepturile constituţionale. În acest caz, al alegerii într-un singur tur de scrutin, avantajul evident este al primarilor deja aflaţi în funcţii și indirect al marilor partide care blochează astfel șansa celor mici, monopolizând spectrul politic.
Un simplu exerciţiu de imaginaţie este cazul alegerilor prezidenţiale din 2014, când Klaus Iohannis a răsturnat o diferenţă de 10% în turul al doilea faţă de Victor Ponta, care câștigase lejer primul tur. „De aceea, trebuie evitate nu numai manipulările în favoarea partidului la putere, ci chiar tentativele de manipulare” se arată în Codul de bune practici al Comisiei de la Veneţia. Comisia notează fără echivoc că sistemele de scrutin „pot fi întotdeauna îmbunătăţite” și că „elementele fundamentale ale dreptului electoral, în special sistemul electoral propriu-zis, nu ar trebui să poată fi amendate înainte de un an de la alegeri, sau ar trebui să fie tratate la nivel constituţional sau la un nivel superior legii ordinare”, ceea ce înseamnă că legea poate fi schimbată prin lege organică. În afara ordonanţei de urgenţă, alte modalităţi ar fi asumarea răspunderii Guvernului sau iniţierea de către Executiv a proiectului de modificare a legii care să intre în procedură de urgenţă în dezbaterea Parlamentului.
Curtea reține că legea facilitează dreptul de vot al cetățenilor români, fiind un demers însemnat pentru asigurarea caracterului universal al dreptului constituțional de vot. De aceea nu prezintă o relevanță semnificativă intervalul de timp în care urmează a se materializa reglementarea analizată.
Curtea Constituţională (decizia 799/2015)
Ceea ce trebuie evitat este nu atât modificarea sistemelor de scrutin, ele pot fi întotdeauna îmbunătățite, ci modificarea lor frecventă sau cu mai puțin de un an înainte de alegeri. Chiar în absența unei intenții de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic.
Comisia de la Veneţia
Jurisprudenţa Curţii
Legea votului prin corespondenţă a fost atacată anul trecut la CCR. Sesizarea a fost respinsă, iar motivarea Curţii este relevantă: „Curtea reţine că legea facilitează dreptul de vot al cetăţenilor români, de aceea, nu prezintă o relevanţă semnificativă intervalul de timp în care urmează a se materializa reglementarea analizată”. „Intrarea în acel an de dinaintea scrutinului nu este o prevedere strictă, care nu poate fi depășită”, explica la începutul lunii C.P. Tăriceanu.
Deşi a evitat să se implice în jocul politic şi să modifice legea alegerilor locale printr-o ordonanță de urgență, aşa cum i-au propus liberalii, Dacian Cioloş nu este străin de blatul politic. Premierul făcuse din modificarea acestei legi unul din principalele obiective ale Guvernului. Luni, 16 noiembrie, Cioloş a depus la Parlament prima variantă a programului de guvernare, care menționa la punctul „Democrație şi reprezentativitate - amendarea, de urgență, a legislației electorale cu stabilirea a două tururi de scrutin pentru alegerile de primari şi preşedinți de CJ”. A doua zi, la presiunile PSD şi PNL, Cioloş a retrimis Parlamentului o altă variantă, din care scosese, subit, alegerea primarilor în două tururi de scrutin.