Ratele la creditele imobiliare au crescut periculos de mult, în ultimele 12 luni, astfel încât mulţi români au ajuns deja la nivelul maxim de suportabilitate. Oamenii se duc de la o bancă la alta, în încercarea de a-şi refinanţa creditul pentru a obține o rată mai mică, însă foarte puţine instituţii bancare dau credite în euro, iar cele care o fac impun condiții draconice. Nici împrumuturile în lei cu dobândă fixă nu sunt o soluție pentru că au deja dobânzi foarte mari. Banca Naţională a constatat că au crescut creditele neperformante și se aşteaptă ca numărul celor care nu-și vor mai putea plăti împrumuturile să explodeze. Calculele băncii centrale arată că persoanele care au datorii lunare mai mari de 55% din venituri vor avea în viitor o probabilitate de nerambursare de aproximativ 5 ori mai mare decât acum.
ROBOR-ul la trei luni a crescut în ultimul an cu 2,46% puncte procentuale, de la 0,87% pe an cât era în 8 august 2017, la 3,33% cât a fost în 8 august 2018. În acelaşi interval de timp, ROBOR-ul la şase luni, cel care intră în calculul ratelor la Prima Casă, s-a majorat de la 1,05% pe an, la 3,45% pe an, înregistrând un salt de 2,4%. Aceste creşteri spectaculoase s-au simţit rapid în buzunarele românilor, pentru că ratele au sărit cu mai mult de 35%.
Cum s-a transferat ROBOR în rată
Creșterea ROBOR ajunge în dobândă după formula ROBOR 6M + marja băncii sau ROBOR 3M + marja băncii, deci majorarea a indus automat o creştere a dobânzii cu 2,4% pe an, respectiv 2,46%, având în vedere că marjele băncilor au rămas constante.
De exemplu, pentru un credit în valoare de 180.000 de lei luat pe 30 de ani, rata a crescut cu 360 de lei, iar pentru unul de 250.000 de lei, contractat tot pe 30 de ani, a crescut cu mai mult de 500 de lei. Majorarea reprezintă aproape 35% din rată, ceea ce pune o mare presiune pe salariaţii cu venituri mici şi medii.
Nu există soluţii să plătim mai puţin
Românii au început să caute soluţii pentru a-şi reduce ratele. Teoretic, au fie varianta să-și refinanțeze creditul în euro, fie să apeleze la un împrumut în lei cu dobândă fixă. Aparent, trecerea la un credit în euro pare o variantă tentantă, pentru că
EURIBOR-ul creşte mai puţin rapid decât ROBOR-ul. Însă, pe de altă parte, apare riscul valutar. În plus, chiar și persoanelor care au venituri în euro le va fi greu să facă refinanțarea.
Dintre băncile mari, numai Banca Transilvania, CEC-ul, Alpha Bank, Unicredit şi Piraeus mai oferă acum credite în moneda europeană. Însă şi aceste instituţii cer avansuri de peste 25%, ceea ce le face inaccesibile pentru multe persoane, având în vedere că pentru o locuinţă de 55.000 de euro trebuie plătit un avans de minimum 15.000 de euro pentru a se putea lua un credit de 40.000 de euro. Pe de altă parte, trebuie luat în calcul că şi rata creditului în euro se va majora ca urmare a deprecierii leului faţă de euro, chiar dacă EURIBOR, indicele care intră în calculul dobânzii, va creşte mult mai puţin decât ROBOR. Din acest motiv, bancherii recomandă acest tip de credit numai celor care au venituri în euro.
Un credit de 180.000 de lei, luat pe 30 de ani, cu rata fixă timp de 5 ani, are acum o rată cuprinsă între 1.032 de lei și 1.102,44 de lei. Adică mai mult decât este acum rata la un credit cu dobândă variabilă, după creșterea ROBOR.
Tabel
Cât au crescut ratele pentru un credit de 250.000 de lei luat pe 30 de ani
Rata lunară fără comisioane (lei) August 2017 August 2018 Cost suplimentar Procent creştere
Prima Casă (ROBOR 3M+2) 597,9 1.100, 4 502 83%
Ipotecar clasic (ROBOR 6M+3) 843,7 1.343,7 500 37%
Ipotecar clasic (ROBOR 3M+2,95) 795,8 1.308 512,2 (39%)
69, 8 miliarde de lei este valoarea împrumuturilor ipotecare pe care le avea populaţia la bănci, în luna iunie 2018.
Unul din patru oameni care au credite bancare are o rată mai mare decât jumătate din venituri, ceea ce indică faptul că există un risc ca sute de mii de oameni să nu-şi mai poată plăti ratele
Ce măsuri se pregătesc în laboratorul băncii centrale
Banca Națională a României va adopta în această toamnă un regulament privind limitarea gradului de îndatorare la creditele contractate de persoanele fizice. Surse din sistemul bancar susțin că gradul de îndatorare maxim pentru creditele pentru locuințe în lei cu dobândă variabilă ar urma să fie de 45%, în timp ce la consum nu va depăși 30%.
Și Fondul Monetar Internațional a recomandat, la ultima misiune de evaluare, reducerea gradului de îndatorare.
Numărul persoanelor fizice cu restanţe mai mari de 30 de zile la bănci şi instituţii financiare nebancare a crescut cu 1,1%, în iunie, comparativ cu luna precedentă, la 687.302, reiese din cele mai recente date al Băncii Naţionale a României (BNR). Aceste persoane aveau restanţe în valoare de peste 8,05 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sumei era în lei şi euro, respectiv 3,12 miliarde în lei şi 3,28 miliarde lei în euro.
Un grad de îndatorare (DSTI) de peste 55% conduce la o probabilitate de nerambursare de aproximativ cinci ori mai mare în cazul creditului ipotecar și de două ori mai mare pentru cele de consum negarantat, potrivit concluziilor BNR din ultimul Raport de stabilitate (toamna 2017). Rata creditelor neperformante este dublă față de media întregului portofoliu în cazul creditelor unde debitorii au un grad de îndatorare de peste 55%.
În primele trei luni ale anului 2018, volumul creditelor neperformante s-a majorat (+0,8 la sută), iar până la finalul acestui an, probabilitatea medie de nerambursare este prognozată să crească atât pe segmentul creditelor ipotecare, cât şi al celor de consum. Analiza probabilităţii de nerambursare pentru intervalul martie 2018 – martie 2019 indică o creştere a acesteia la 3,9 la sută, se arată în Raportul asupra stabilităţii finaciare dat publicităţii ieri de către BNR.
“Îndatorarea populației este și o chestiune de securitate națională. Nu sugrumăm creditul. Nu vrem nici cel puțin să-l temperăm. Vrem să-l ținem în limite prudente”, subliniază Isărescu.