Legătura intestin-creier: o axă tot mai studiată
Cercetarea a fost motivată de interesul științific tot mai crescut pentru așa-numita axă microbiom–intestin–creier, un concept care sugerează că bacteriile din intestin pot influența direct starea psihică. Deși studiile anterioare au oferit rezultate promițătoare mai ales în rândul persoanelor cu depresie, dovezile privind efectele asupra populațiilor sănătoase au fost contradictorii.
„Microbiomul intestinal pare să aibă o influență surprinzătoare asupra comportamentului și stării noastre de bine. Prin această cercetare, am vrut să înțelegem mai bine dacă probioticele pot ajuta oamenii sănătoși să-și regleze emoțiile”, a explicat dr. Katerina Johnson de la Universitatea Leiden, coautoare a studiului.
Designul studiului: dublu-orb, probiotice vs. placebo
Cercetătorii au recrutat 88 de adulți sănătoși, cărora le-au administrat zilnic, timp de patru săptămâni, fie un supliment probiotic, fie un placebo. Probioticul conținea nouă tulpini bacteriene comune și era dizolvat în apă călduță.
Spre deosebire de studiile anterioare, cercetarea a inclus o gamă largă de evaluări: chestionare psihologice standard, teste cognitive pentru recunoașterea emoțiilor, dar și un element inedit – monitorizarea zilnică a stării de spirit printr-o aplicație pe telefon, potrivit psypost.com.
Rezultatele: scăderea emoțiilor negative după două săptămâni
Participanții care au luat probiotice au raportat o reducere treptată a emoțiilor negative precum tristețea sau iritabilitatea, începând din a doua săptămână. Interesant este că nu s-a înregistrat o creștere a emoțiilor pozitive – sugerând că probioticele acționează mai degrabă ca un tampon emoțional, reducând impactul negativ al stresului sau disconfortului.
Studiul subliniază și faptul că doar monitorizarea zilnică a putut surprinde aceste efecte. Chestionarele tradiționale – completate doar la început și la final – nu au evidențiat diferențe semnificative între grupuri. În unele cazuri, grupul placebo a avut chiar scoruri mai bune, deși diferențele au fost minime.
Cine beneficiază cel mai mult?
Un alt aspect interesant al studiului a fost identificarea trăsăturilor psihologice asociate cu răspunsuri mai bune la probiotice. Persoanele mai aversive față de risc – o trăsătură legată adesea de vulnerabilitatea la depresie – au arătat cele mai mari îmbunătățiri ale dispoziției. Acest lucru sugerează că anumite profiluri psihologice ar putea răspunde mai bine la astfel de intervenții.
Probioticele, la fel de rapide ca antidepresivele?
O descoperire remarcabilă a fost faptul că efectele pozitive au început să apară după aproximativ două săptămâni – un interval similar cu debutul efectului în cazul multor antidepresive. Cercetătorii au subliniat că atât probioticele, cât și medicamentele antidepresive pot influența creierul prin căi comune, precum nervul vag sau mecanismele antiinflamatorii.
Limitările studiului și direcții viitoare
Deși promițător, studiul are unele limite. Participanții au fost tineri și sănătoși, deci rezultatele nu se pot generaliza automat la persoane mai în vârstă sau cu afecțiuni clinice. În plus, autoevaluările zilnice nu s-au bazat pe scale clinice validate, ci pe întrebări simple de tipul „Cât de negativ/pozitiv te-ai simțit azi?”. Totuși, tocmai această simplitate ar putea oferi o imagine mai autentică a stării emoționale.
Autorii propun ca viitoarele cercetări să includă perioade mai lungi de intervenție, comparații între diverse tipuri de probiotice și monitorizări biologice ale microbiomului și inflamației.
Probioticele din alimentație – o alternativă naturală
Deși studiul s-a bazat pe suplimente, autoarea subliniază că probioticele pot fi obținute și din alimente fermentate precum brânzeturile maturate, kimchi sau varza murată. La fel, fibrele prebiotice – care hrănesc bacteriile bune din intestin – se găsesc în banane, leguminoase sau cereale integrale.
Concluzie:
Studiul aduce o contribuție importantă în înțelegerea modului subtil în care probioticele pot influența starea psihică. Cheia pare să fie monitorizarea zilnică a emoțiilor, o metodă care ar putea fi integrată mai frecvent în studiile viitoare privind sănătatea mintală și intervențiile nutriționale.