Anchetatorii de la Parchetul European (EPPO) au preluat în ultimele luni de la procurorii belgieni ancheta care o investighează pe von der Leyen în legătură cu „interferența în funcții publice, distrugerea de SMS-uri, corupție și conflict de interese”, potrivit unor documente legale consultate de POLITICO și de un purtător de cuvânt al parchetului din Liège. În timp ce procurorii EPPO investighează presupuse infracțiuni, nimeni nu a fost încă acuzat în legătură cu acest caz.
Ancheta a fost deschisă inițial de autoritățile judiciare belgiene din orașul Liège la începutul anului 2023, după o plângere penală depusă de lobbyistul local Frédéric Baldan. Ulterior, i s-au alăturat guvernele ungar și polonez - deși acesta din urmă este în curs de a-și retrage plângerea după victoria în alegeri a unui guvern pro-UE condus de Donald Tusk, a declarat pentru Politico un purtător de cuvânt al guvernului polonez.
Plângerea lui Baldan s-a axat pe un presupus schimb de mesaje text între von der Leyen și șeful Pfizer, Albert Bourla, în perioada premergătoare celui mai mare acord de vaccinare din UE, în plină pandemie Covid-19, într-o afacere supranumită „Pfizergate”.
The New York Times, care a dezvăluit primul că schimbul de mesaje a avut loc în timp ce cei doi lideri discutau termenii acordului, a lansat un proces paralel împotriva Comisiei după ce aceasta a refuzat să dezvăluie conținutul mesajelor în urma unei cereri de acces la documente.
Vestea că EPPO investighează acum acest caz riscă să pună și mai mult sub semnul întrebării rolul președintelui Comisiei în mega-înțelegerea privind vaccinurile, a cărei valoare estimată depășea 20 de miliarde de euro. EPPO conduce investigații paneuropene privind infracțiunile financiare și, teoretic, ar putea confisca telefoane și alte materiale relevante din birourile Comisiei sau din alte țări din Europa, cum ar fi Germania, țara natală a lui von der Leyen.
Această evoluție survine într-un moment delicat pentru șefa UE, în timp ce aceasta navighează în tranziția către ceea ce observatorii de la Bruxelles se așteaptă să fie un al doilea mandat în fruntea Berlaymont.
Până în prezent, Comisia a refuzat să dezvăluie conținutul mesajelor text sau chiar să confirme existența lor.
Acordul, negociat la apogeul pandemiei din 2021, a fost văzut inițial ca un triumf pentru von der Leyen. Dar cantitatea mare de vaccinuri achiziționate a ridicat de atunci semne de întrebare, Politico dezvăluind la sfârșitul anului trecut că au existat doze irosite în valoare de cel puțin 4 miliarde de euro. De atunci, contractul de vaccinare cu Pfizer a fost renegociat.
Militanții pentru transparență și unii adversari politici au încercat să exercite presiuni asupra Comisiei pentru a discuta acest caz, dar von der Leyen a evitat până acum să abordeze această problemă.
Într-un răspuns la o întrebare directă adresată de Politico cu privire la mesajele text lipsă, von der Leyen a spus: „Tot ceea ce este necesar în această privință a fost spus și schimbat. Și vom aștepta rezultatele”.
În 2022, EPPO a anunțat că analizează achizițiile de vaccinuri ale UE în general, dar aceasta este prima dată când biroul a fost legat în mod explicit de Pfizergate.
Cazul analizat acum de EPPO reunește mai multe fire juridice, politice și financiare diferite - și se intersectează cu procesele pe care gigantul farmaceutic Pfizer le-a intentat împotriva Ungariei și Poloniei.
Anul trecut, Baldan, un lobbyist belgian în vârstă de 36 de ani, cu legături cu grupul Bon Sens, un grup sceptic față de vaccinuri, a depus o plângere penală în Belgia în legătură cu rolul lui von der Leyen în negocierile cu Pfizer privind vaccinurile, pentru ceea ce el susține că au fost acte de „interferență în funcții publice, distrugerea SMS-urilor, corupție și conflict de interese”, potrivit informațiilor juridice furnizate de avocatul său.
Adăugarea guvernelor europene la plângerea sa adaugă greutate la ceea ce altfel ar fi putut fi văzut ca o cruciadă personală. Ungaria, condusă de Viktor Orbán, un adversar ferm al lui von der Leyen, a depus, de asemenea, o plângere în legătură cu rolul președintelui Comisiei în negocierile privind vaccinurile cu Pfizer, potrivit a două persoane din interior care cunosc cazul, care au vorbit sub protecția anonimatului din cauza caracterului sensibil al acestuia.
Polonia și-a depus propria plângere în noiembrie anul trecut, a confirmat un purtător de cuvânt al guvernului polonez. Cu toate acestea, în urma alegerii lui Tusk în decembrie, „noul guvern lucrează [pentru a] retrage Polonia din aceste proceduri”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Detaliile cazului nu sunt publice, dar persoanele din interior au declarat că, deși plângerea depusă de Ungaria este diferită de cea a lui Baldan, ea se concentrează pe același schimb de mesaje text.
Plângerea Poloniei a fost în același sens, au spus cele două persoane familiarizate cu detaliile cazului.
Atât Ungaria, cât și Polonia sunt, de asemenea, date în judecată de Pfizer pentru neplata unor doze de vaccin după ce au oprit livrările, invocând o ofertă excesivă și presiunea financiară cauzată de războiul din Ucraina.
Un oficial al Comisiei Europene a declarat că aceasta nu avea cunoștință despre posibilele proceduri decât din articole de presă.
Guvernul ungar nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Pfizer și EPPO au refuzat să comenteze.
(sursa: Mediafax)