An de an, pe site-urile specializate apar la vânzare clădiri istorice, unele dintre ele chiar de patrimoniu. Aparţinând vechilor elite politice şi aristocratice, palatele, castelele şi conacele României, adevărate bijuterii arhitecturale, sunt scoase la vânzare la preţuri de sute de mii de euro sau chiar milioane. Anii de după 1945, când după confiscarea şi trecerea lor în proprietatea statului aici au funcţionat şcoli, spitale sau chiar CAP-uri, au lăsat urme. Nici după 1990 unele dintre ele nu au cunoscut o soartă mai bună. Au făcut obiectul unor lungi procese de restituire, timp în care clădirile au continuat să se degradeze. În alte situaţii, cei care le-au redobândit nu au avut resursele financiare necesare pentru a le reda strălucirea de altă dată. Acum, multe din acest proprietăţi sunt scoase la vânzare, în general, de moştenitorii direcţi, astfel că segmentul imobiliar al proprietăţilor istorice este în creştere. Şi cum o astfel de achiziţie este considerată un plasament foarte bun pe termen lung, nici clienţii nu lipsesc.
În urmă cu peste 15 ani, organizaţia non-guvernamentală ARCHE şi-a asumat rolul de promovare a patrimoniului cultural şi actualizează permanent inventarul castelelor şi conacelor din România. “Comparând cercetările lor cu cele publicate de Institutul Naţional al Patrimoniului, reiese că aproximativ 25-30% din monumente nu au fost clasificate. În concluzie, acest sector imobiliar include un număr semnificativ de proprietăţi ce merită recondiţionate”, arată raporul de piaţă pe anul 2018 publicat în primăvara acestui an de casa de licitaţii Artmark Historical Estate, parte a grupului Artmark, care prezintă situaţia actuală a clădirilor istorice şi de artă, atât cele clasate ca monumente istorice, cât şi cele neincluse în această listă.
Folosirea inadecvată, proasta administrare, reaua intenţie sau nepăsarea, care din păcate continuă şi în prezent, au fost semnalate şi în presă cazuri în care oile se adăpostesc într-un conac sau o culă, au făcut ca starea acestui patrimoniu inestimabil să fie adesea deplorabilă şi, în consecinţă, să necesite resurse importante în reabilitare, spun cei de la Artmark.
Cine sunt cumpărătorii
Dacă vorbim de clienţii individuali privaţi care îşi caută o reşedinţă deosebită arhitectural şi cu încărcătură istorică, predomină cumpărătorii români, fie că sunt cu rezidenţă permanentă aici sau au rezidenţă în străinătate şi îşi doresc un cămin şi în ţară, potrivit lui Constantin Prisecaru, managing partner Artmark Historical Estate. Pe segmentul de business, vorbim de un procent aproape egal de dezvoltatori români şi străini. Este vorba de companii care doresc să dezvolte şi să implementeze diverse funcţiuni de business pentru care castelele şi conacele se pretează perfect şi oferă o notorietate ce nu poate fi egalată de o construcţie nouă. Transformarea acestor clădiri în hotele este unul din principalele motive pentru cumpărarea lor, iar acest segment de clienţi este cel mai dinamic la acest moment, spune Constantin Prisecaru. De altfel, acest trend este remarcat şi pe pieţele din regiune, precum Polonia, Ungaria sau Cehia, unde există un segment consistent de dezvoltatori specializaţi în convertirea clădirilor istorice, considerate ca fiind investiţii sigure, pe termen lung.
Cel mai frecvent, castelele şi conacele se vând din motive de ordin financiar, proprietarii neavând posibilitatea sau interesul de a le restaura şi introduce în circuit public sau privat. Majoritatea s-au degradat semnificativ în timpul regimului comunist şi, ulterior, pe durata lungilor procese de retrocedare.
Artmark Historical Estate
Cât durează tranzacţiile cu proprietăţi istorice
Tranzacţiile cu proprietăţi istorice necesită un grad mai ridicat de timp şi răbdare decât cele cu imobile de factură recentă, având în vedere istoricul lor juridic şi complexitatea unui due-dilligence extins. Procesul în sine este influenţat şi de statutul imobilului, dacă este vorba de o clădire înscrisă în Lista Monumentelor Istorice, asupra căreia statul, respectiv Ministerul Culturii şi autorităţile publice locale, au drept de preempţiune la vânzare.Estimativ, procesul de vânzare durează între o lună şi trei luni pentru imobilele care nu sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice şi între trei şi şase luni pentru cele declarate Monument Istoric.
Aproape 16.000 de persoane cu averi mari
Potrivit unui raport publicat de Credit Suisse, în 2018, existau în România aproximativ 15.980 persoane cu venituri ridicate şi ale căror averi erau de cel puţin un milion de dolari. Aceste persoane reprezintă publicul ţintă al pieţei rezidenţiale de lux. “Deşi persoanele cu disponibilităti financiare ridicate au început să investească şi în alte segmente de lux, zona imobiliară rămâne cea mai importantă pentru depozitarea veniturilor, arta fiind pe pozitia a doua. În timp ce domeniul imobiliar este considerat o investiţie sigură, arta a fost mai puţin atractivă pentru investitorii români”, arată raportul de piaţă publicat în acest an de Artmark Historical Estate.
Avere (mil. dolari) Nr. persone cu disponibilităţi financiare ridicate
1-5 14.302
5-10 1.042
10-50 569
50-100 41
100-500 23
Peste 500 3
Cele mai scumpe castele şi palate scoase la vânzare
Palatul Andrényi
Aflat în Arad, Palatul Andrényi a fost construit între anii 1880-1890, de către o familie de comercianţi înstăriţi din Ghioroc, al căror nume l-a preluat. Acum este scos la vânzare, preţul de pornire fiind stabilit la 2,5 milioane de euro. Baronul Andrényi a întemeiat în 1936 un magazin de produse feroase în Arad, numit „Ţesala de cal din aur”. În 1948, clădirea a devenit Palatul Pionierilor, urmând ca din 1990 să adăpostească Palatul Copiilor. Faţada palatului a fost realizată în stil Neoroman, cu elemente preluate din stilul Baroc. Clădirea în formă de „U” este puternic ornamentată cu stucatură, iar flancurile alungite încadrează o grădină. Ferestrele şi uşile, construite din lemn de esenţă nobilă, cu multe ornamente, tavanele şi pereții interiori bogat decorați, scara monumentală interioară executată din marmură, sunt excepţionale şi s-au păstrat intacte până în zilele noastre. Palatul, supus unui proces de restaurare, ar putea găzdui un superb hotel în cel mai central punct al orașului.
Domeniul și Palatul Mocioni-Teleki
Domeniul și Palatul Mocioni-Teleki, cunoscut şi ca "Micul Trianon" de pe Valea Mureșului, este scos la vânyare la un preţ de 1,1 milioane de euro. Exponent al moștenirii arhitecturale lăsate în zona Banatului de către familia nobiliară aromână Mocioni, ansamblul din Căpâlnaș vorbește și astăzi despre bunăstarea și importanța acestei mari familii. Domeniul Căpâlnaș a intrat în posesia familiei Mocioni în 1853 contra sumei de 260.000 florini. Palatul va fi construit abia între 1876-1879. Odată cu venirea regimului comunist, întreg domeniul va fi naționalizat, iar familiei i se va interzice să viziteze domeniul și mormintele. Atât biblioteca palatului cât și colecția de fluturi a contelui au fost distruse. Palatul a fost golit și transformat în unitate medicală, care funcționează și în prezent. Domeniul a fost retrocedat în anii 2000 moștenitorilor contelui Teleki.
Castelul Wessélenyi
Cel mai mare ansamblu baroc din Transilvania a fost scos la vânzare pentru suma de 900.000 de euro. El este amplasat în Jibou, judeţul Sălaj. Dintre construcțiile ce compun ansamblul, prima și cea mai veche este „curia” (reședință nobiliară modestă), refăcută din temelii în 1702 de către baronul Wesselényi István și de contesa Bánffy Kata. Începuturile lucrărilor de construcție la clădirea palatului sunt legate de căsătoria baronului Wessélenyi și de stabilirea curții nobiliare a familiei pe domeniul de la Jibou, în jurul anului 1778. Construcția corpului principal s-a încheiat, cel mai probabil, înainte de 1785. Lucrările de amploare au reînceput la palatul Wessélenyi din Jibou abia în 1796. Următoarele intervenţii asupra ansamblului se fac după naţionalizare când palatul şi anexele sunt regândite pentru a servi ca şcoală, liceu, internat etc. Recent, palatul şi o parte din anexe au fost retrocedate moştenitorilor, după un lung proces.
Palatul Chrissoveloni - Cantacuzino
Situat în inima Bucureștiului, în apropierea Căii Victoriei, Palatul Chrissoveloni – Cantacuzino este scos acum la vânzare fără a avea şi un preţ de pornire stabilit. Palatul a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, la comanda marilor bancheri de origine greacă Chrissoveloni, în stil eclectic de influență franceză. La începutul secolului al XX-lea, acesta a fost vândut familiei Cantacuzino, cu adânci rădăcini bizantine și una din cele mai bogate familii din România la acea vreme. În 1948, imobilul a fost naționalizat, pentru ca, pe întreaga perioadă comunistă, aici să funcționeze Institutul Național de Cercetare Științifică pentru Protecția Muncii.
Sursa: www.artmarkhistoricalestate.ro