Un proiect de act normativ, elaborat de Ministerul Sănătăţii imediat după tragedia de la Timişoara, cea cu deratizarea mortală, stabileşte standarde similare de autorizare sanitar-veterinară şi pentru firmele care manipulează substanţe toxice, şi pentru saloanele de coafură şi înfrumuseţare. Reprezentanţii acestora din urmă spun că se complică inutil un domeniu de activitate care e deja sufocat de birocraţie.
Pe site-ul Ministerului Sănătăţii, la secţiunea Acte normative în transparenţă, a fost publicat, la data de 19 noiembrie, un proiect de ordin care modifică şi completează Ordinul nr. 1030/2009. La articolul 17 din vechiul Ordin se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: „Pentru activitățile de utilizare a produselor biocide pentru dezinfecție, dezinsecție și deratizare în spațiile utilizate de populație și pentru activitățile de coafură și alte activități de înfrumusețare (subl. n.) certificarea conformității cu normele de igienă și sănătate publică este obligatorie”. Certificarea conformităţii este procedura prin care autoritatea competentă atestă, în scris, concordanţa unei activităţi cu reglementările legale în vigoare privind normele de igienă şi sănătate publică specifice domeniului. Pentru a obţine această certificare, saloanele de coafură şi înfrumuseţare trebuie să facă o cerere, însoţită de un memoriu tehnic, şi să achite o sumă de bani.
Fără justificare
Până acum, activităţile de coafură şi înfrumuseţare (cod CAEN 9602) primeau autorizare sanitară în baza unei declaraţii pe propria răspundere, pentru care nu se percepeau tarife, la fel ca multe alte activităţi prevăzute în anexa 2 a Ordinului 1030 - „prelucrarea şi conservarea cărnii”, „tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase”, „activităţi de îngrijire zilnică pentru copii”, „activităţi ale centrelor de recuperare psihică şi dezintoxicare” ş.a.m.d. Dintre zecile de activităţi enumerate, scoaterea de pe listă a celor cu cod CAEN 9602 nu e justificată nicicum în referatul de aprobare a proiectului de ordin.
Am sunat la numărul de telefon afişat pe site-ul ministerului, unde se pot face observaţii şi propuneri la lege, pentru a afla motivul pentru care deratizarea şi coafura vor primi autorizare după aceleaşi standarde. Dr. Costin Iliuță, director general adjunct al Direcţiei Generale de Asistenţă Medicală Inspecția Sanitară de Stat şi Sănătate Publică, m-a confundat la început cu o persoană care lucrează în domeniu şi a afirmat că schimbarea legislativă este în beneficiul coaforilor: „Saloanele erau autorizate pe propria răspundere, şi oricum venea inspecţia acolo, să constate... Aşa, beneficiază de nişte facilităţi, să nu mai vină inspecţia, să fie doar o certificare a conformităţii”. Când a înţeles că sunt ziarist, m-a sfătuit să trimit întrebările prin biroul de presă.
Complicaţii inutile
Ce spun cei din breaslă despre schimbarea care li se pregăteşte? „Legislaţia în domeniu este clară privind sănătatea şi integritatea persoanelor şi a normelor sanitar-veterinare”, spune Lucian Miess, director general SC Ingo Trade International, firmă care deţine stabilimentele de lux Gett’s Salons, cu peste 150.000 de clienţi pe an. „Fişele de curăţenie, dezinfecţie şi dezinsecţie reprezintă dovada respectării zilnice şi continue a acestor norme. Ordinul 1136 din 27 iunie 2007 privind aprobarea Normelor de igienă pentru cabinetele de înfrumuseţare corporală reglementează deja atât normele de igienă, cât şi utilizarea metodelor, a tipului de produs biocid pentru curăţare, dezinfecţie şi sterilizare, o cerinţă fiind folosirea etuvelor medicale ce sterilizează la o temperatură de 180°C”. Iar dacă la baza emiterii ordinului au stat produsele de decolorare a părului, cele pe bază de amoniac, care degajă miros, nu se mai folosesc de un deceniu, precizează Miess.
Patronul saloanelor Gett’s se arată mirat că schimbare legislativă nu a avut la bază nicio consultare cu actorii importanţi din piaţă, nicio cercetare privind modul în care substanţele folosite în saloane ar putea afecta clienţii. Sub incidenţa codului CAEN 9602 intră şi activităţile de make-up, de epilare şi estetică facială şi corporală, mai adaugă el. Incluzându-le şi pe acestea în propunerea de act normativ, se reglementează activităţi care utilizează substanţe ce pot fi folosite practic de oricine, acasă, în baie. „Astfel, se complică inutil un domeniu care nu are resursele umane şi materiale necesare pentru a se conforma cu suma de norme şi ordine, şi care riscă să treacă într-o economie neagră sau gri, nefiscalizată şi nereglementată”.
„O mai exactă reglementare a normelor ce trebuie respectate din punct de vedere sanitar-veterinar e bine-venită, însă o complicare a procedurii de obţinere a autorizaţiilor nu, pentru că, din punctul nostru de vedere, ca agent economic ce se confruntă constant cu birocraţia, acest lucru nu aduce o îmbunătăţire a calităţii serviciilor, ci doar complică o situaţie deja existentă”.
Lucian Miess, patronul lanţului de saloane Gett’s