Legea care permite pensionarea mai devreme a urgentiștilor, ambulanțierilor sau a salvatorilor montani, adoptată la începutul acestui an după aproape cinci ani de tergiversări, ar putea fi suspendată până în anul 2023, potrivit unui proiect de OUG pus în dezbatere publică la Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Actuala lege are un impact negativ asupra pacienților aflați în situații critice, spun inițiatorii proiectului de ordonanță, deoarece, în trei ani, unul din trei medici din Urgențe și aproape jumătate dintre ambulanțieri se vor pensiona. Însă nu lipsa asistenței medicale pentru pacienți pare să fie principala îngrijorare a guvernanților, având în vedere că, de mai mulți ani, în mai multe județe din țară, nu sunt medici urgentiști, de exemplu, nici în spitale, nici pe ambulanțe, ci faptul că legea adoptată în ianuarie 2021 „vine în contradicție cu noile propuneri legislative” ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale, iar Guvernul Cîțu și-a asumat, în fața instituțiilor europene, creșterea vârstei de pensionare a românilor, pentru primirea banilor din PNRR.
Inițiată încă din primăvara anului 2016, de un grup de 77 de parlamentari, majoritatea de la PSD, Legea 5/2021 privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenție din cadrul serviciilor civile care asigură asistență publică medicală de urgență și prim ajutor calificat a intrat în vigoare la jumătatea lunii ianuarie a acestui an, aducând o serie de beneficii pentru medicii, asistenții medicali și ambulanțierii din serviciile de ambulanță și din Unitățile de Primiri Urgențe, precum și pentru angajații Salvamont (salvatorul montan) şi Salvaspeo (salvatorul din mediul subteran şi/sau subacvatic speologic).
Vârsta standard de pensionare: 57 de ani
Principalul beneficiu prevăzut în lege este posibilitatea de a ieși la pensie, fără penalizare, la 57 de ani, cu condiţia ca persoana respectivă să aibă un stagiu de cotizare de cel puţin 30 de ani, din care cel puţin 20 de ani de activitate ca personal profesionist operativ.
Însă, dacă starea de sănătate le permite exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit fişei postului, salvatorii pot cere să lucreze în continuare și după împlinirea vârstei de 57 de ani, „cu acordul anual al angajatorului, în urma certificării stării de sănătate de către medicul de medicina muncii”.
Asigurare de risc profesional, consiliere psihologică anuală sau în urma unor accidente petrecute în timpul misiunii, pensie de urmaş pentru copii și soţ/soție în cazul în care li se întâmplă ceva și concediu de odihnă suplimentar de zece zile lucrătoare pe an, plătit de angajator sunt alte avantaje de care salvatorii pot beneficia prin această lege.
Croșetată în 5 ani, anulată în 5 luni
Însă autoritățile vor să anuleze toate aceste beneficii, după numai 5 luni de când legea a fost adoptată. Mai exact, proiectul de ordonanță de urgență pus în transparență decizională pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și care urmează să fie semnat de Florin Cîțu prevede suspendarea, până la data de 31.12.2022, inclusiv, a aplicării prevederilor Legii 5/2021 privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenţie.
Urgența adoptării acestei ordonanțe este motivată prin faptul că sistemul medical din țara noastră se confruntă cu o lipsă majoră de personal, iar un procent important din personalul existent îndeplinește condițiile de pensionare prevăzute în Legea 5/2021.
Unul din 5 medici de pe Salvare, gata de pensionare
În prezent, sunt cel puțin șase județe în care serviciile de ambulanță nu au, uneori, nici măcar un singur medic cu competențe în medicina de urgență. Iar autoritățile știu asta, după cum reiese din nota de fundamentare a proiectului de OUG.
„Un impact imediat este legat de pensionarea automată a unei mari proporții din personalul existent, dacă acesta nu depune cererea de prelungire. Astfel, un procent de 18,39% din totalul medicilor din serviciile de ambulanță și un procent de 17,80 % medici din UPU-SMURD/UPU/CPU îndeplinesc condițiile de pensionare prevăzute în Legea nr. 5/2021, aspect care instituie premisele unor riscuri cu privire la îngreunarea acordării asistenței medicale de urgență pacienților, dar mai ales cu privire la imposibilitatea asigurării continuității asistenței medicale de urgență. În acest sens, menționăm faptul că deja există un număr de 6 servicii județene de ambulanță (din județele Bistrița-Năsăud, Buzău, Caraș-Severin, Covasna, Hunedoara și Teleorman) care nu pot asigura continuitatea activității cu medici de urgență sau cu competență pe medicina de urgență, iar această situație va fi amplificată de preconizatul val de pensionări”, se arată în nota de fundamentare.
Efectele lipsei strategiei de resurse umane în Sănătate
Deși, în cei cinci ani care au trecut de la inițierea Legii 5/2021 până în prezent, statul român ar fi putut scoate cel puțin o generație mai consistentă de medici urgentiști, care să plombeze golurile deja cunoscute de foarte mulți ani, guvernanții invocă „impactul de perspectivă” doar în motivarea ordonanței prin care se dorește suspendarea acestei legi. Practic, privesc în perspectivă doar acum, când vor să împiedice un „val de pensionări”.
„Este important să vedem și impactul de perspectivă, din următorii ani. Astfel, peste trei ani, cumulat, doar în ceea ce privește personalul serviciilor publice de ambulanță, poate determina automat următoarele pensionări:
- Pensionarea unui procent de 31,12% medici;
- Pensionarea unui procent de 12,68% asistenți medicali;
- Pensionarea unui procent de 45,42% ambulanțieri;
- Pensionarea unui procent de 9,96% șoferi autospecială;
- Pensionarea unui procent de 34,02% operatori registratori de urgență”, se mai explică în nota de fundamentare a proiectului de OUG.
Un alt argument invocat în documentul de la MAI este că personalul profesionist din serviciile de urgență beneficiază de prea multe zile de concediu „în condițiile în care nu există personal suficient care să-l suplinească”.
Inițiatorii proiectului de OUG mai spun că disfuncționalitățile care ar putea să apară la nivelul sistemului de urgență se traduc, în final, prin efecte negative asupra pacienților și pot avea, ca și efect, „scăderea numărului de vieți care pot să fie salvate în situații critice”.
În argumentația prin care se susține necesitatea suspendării Legii nr. 5/2021 se invocă și faptul că pensionarea personalului operativ la vârsta de 57 de ani „vine în contradicție cu noile propuneri legislative aparținând Ministerului Muncii și Protecției Sociale”. Conform acestor propuneri, medicii, spre exemplu, „se pensionează, la cerere, la vârsta de 67 de ani, indiferent de sex, cu posibilitatea continuării activității, în condițiile legii, până la împlinirea vârstei de 70 de ani”.
Ministerul Afacerilor Interne organizează, astăzi, o dezbatere publică online pe marginea proiectului Ordonanței de Urgență a Guvernului privind suspendarea aplicării prevederilor Legii nr. 5/2021.