După intrarea în impas a valorificării industriale a zăcămintelor aurifere de la Roșia Montană, un „viitor” mai consistent se profilează la 20 de kilometri distanță, la Rovina, în județul Hunedoara, unde o altă companie a obținut avizele pentru deschiderea unor mine pentru extracția aurului și cuprului. Deși tehnologia nu va utiliza cianuri, organizațiile de mediu, care au blocat proiectul Roșia Montană, critică și investiția de la Rovina.
Patrulaterul aurifer al Munților Apuseni, delimitat de Brad, Baia de Arieș, Zlatna și Săcărâmb, în care s-a instalat programat, în ultimele decenii „moartea clinică a mineritului”, dă semne de revitalizare. Atenția exclusivă dată la nivel național și internaționalizarea aventurilor juridico-politice ale proiectului de la Roșia Montană au lăsat în umbră demersurile mai discrete pentru deschiderea lucrărilor la zăcământul aurifer și cuprifer de lângă Brad, capitala aurului românesc.
ISTORIA PROIECTULUI ROVINA
Compania canadiană Euro Sun Mining, fostă Carpathian Gold, proprietara proiectului aurifer de la Rovina, anunța recent că a primit avizul de oportunitate din partea Consiliului Județean Hunedoara, după ce din luna mai a.c. avea și aprobarea pentru inițierea evaluării strategice de mediu. Proiectul este derulat de Samax România, subsidiară a companiei Euro Sun Mining cu sediul în Toronto, controlată de indianul Stan Bharti. În 2018 un anunț difuzat pe bursa din Toronto preciza că a fost ratificat, prin semnătura din 9 noiembrie a premierului Viorica Dăncilă, permisul de exploatare a aurului pentru proiectul Valea Rovinei din Apuseni. În luna mai 2015, ANMR deschidea, prin avizul dat pentru Samax România, procedurile de autorizare ca prim pas pentru obținerea licenței. Proiectul a fost revitalizat după ce compania-mamă avusese dificultăți financiare în Brazilia și a fost obligată să cedeze controlul acțiunilor indianului Bharti, principalul investitor în Carpathian Gold, care devine Euro Sun Mining. În ședința din 29 noiembrie 2018, Consiliului local al Municipiului Brad certifica sosirea adresei prin care Samax România informa că primise licența de concesiune nr. 18174/2015 „pentru activitatea de exploatare a minereului de cupru și aur în perimetrul Rovina, conform HG900/09.11.2018”. Procedurile avansează încet, dar sigur, potrivit sloganului național „pas cu pas”, spre valorificarea efectivă a acestui valoros perimetru metalifer. Licența de exploatare minieră are o valabilitate de 20 de ani și poate fi reînnoită.
POTENȚIALUL PROIECTULUI
Studiul de fezabilitate definitiv (DFS) pentru faza 1 a proiectului este concentrat pe exploatarea în carieră deschisă a zăcămintelor de aur și cupru de la Colnic și Rovina, urmând ca faza a doua să vizeze exploatarea depozitului subteran Cireșata. Deschiderea minei în subteran se va face după epuizarea depozitelor din carierele de suprafață. Producția medie anuală estimată în primii 10 ani de exploatare pentru cariera Rovina este de 3 tone aur și 8.600 tone cupru. Capitalul total al investiției este estimat la aproape 400 de milioane dolari, producția minieră fiind programată pentru anul 2024. Pe ansamblu, cele două cariere de suprafață și mina subterană au resurse totale de 57,3 tone aur pur și 208 231 de tone cupru. Primul an de exploatare are o producție antecalculată de 146 mii uncii aur - o uncie are 31,1 grame aur - ceea ce înseamnă 4,54 tone aur. Rovina este considerat în momentul de față al doilea cel mai mare zăcământ aurifer din Europa.
URMEAZĂ BĂTĂLIA PENTRU PUZ
După emiterea avizului de oportunitate, compania minieră trece la următoarea etapă de autorizare pentru proiectul Văii Rovina – Planul Urbanistic Zonal, faimosul PUZ, în care se „înțepenesc” multe investiții din România dacă nu sunt bine „unse” ca să treacă de hopul exigențelor și intereselor divergente. Consultările publice vor avea loc în trimestrul trei 2021. Scott More, directorul executiv al Euro Sun, declara recent că „simte sprijinul continuu al statului român” pentru a avansa proiectul către începerea efectivă a lucrărilor. „Percepția investitorilor asupra României ca o jurisdicție potențial neprietenoasă în ceea ce privește mineritul nu este în mod clar adevărată, deoarece aceste etape de aprobare obținute de noi demonstrează contrariul”, a adăugat Scott.
Cum se va schimba geografia locului
Proiectul acoperă o suprafață de câteva mii de hectare pe raza localităților Bucuresci, Criscior și Buceș din Munții Apuseni. El include ca lucrări principale deschiderea carierelor de suprafață, care vor merge lenticular spre zăcământ, depozitarea sterilului după prelucrare și formarea unor bazine de decantare. Componentele principale ale proiectului sunt situate pe valea pârâului Rovina al cărui curs va fi modificat prin captare și deviere prin tunel. Zona este împădurită cu fag și stejar. Din satul Rovina vor fi afectate 11 gospodării care trebuie strămutate. Proprietarii proiectului dau asigurări că zona va fi integral protejată ecologic, după încheierea exploatării se vor reumple carierele și terenul va fi reîmpădurit. Concentrația ridicată în aur (0,43 grame/tona minereu) și cupru (0,16%) a zăcămintelor permite extragerea componentelor utile prin flotație și tehnologii fără utilizarea cianurilor, care au constituit motivele principale de blocare a proiectelor de la Roșia Montană și Certrej.
ROVINA, NOU CÂMP DE BĂTAIE PENTRU REȚEAUA DE PROTESTATAR „,REZIST”
Mining Watch România are pe agendă și blocarea proiectului Rovina, unde are un punct de acțiune. Site-ul acestui OGN este elocvent pentru obiectivele programatice asumate: „Mining Watch România este o rețea de monitorizare creată pentru optimizarea eforturilor de supraveghere, planificare și intervenție a societății civile și a comitetelor locale cu privire la activitatea minieră”. Materialele de informare difuzate vor să tempereze ritmul investiției de la Rovina. Cu referire la PUZ, activiștii din rețeaua rezist precizează că „în cazul proiectului minier Certej, această procedură a durat 5 ani, iar odată adoptat a fost anulat definitiv de instanță în urma demersurilor Mining Watch. La fel s-a întâmplat și cu PUZ-urile aprobate după intervenția în instanță a Alburnus Maior”. După PUZ urmează evaluarea acordului de mediu și abia atunci pot exista pronosticuri privind perioada necesară începerii exploatării, menționează ong-iștii care au ca țintă declarată blocarea oricărui proiect minier din Apuseni.
Se vor repeta acțiunile de protest cu țintă politică grefată pe apărarea mediului? După Roșia Montană apare pentru rezistenți terenul de luptă Rovina