Jurnalul.ro Special „România atractivă”, dar ilegală

„România atractivă”, dar ilegală

de Diana Scarlat    |   

La câteva zile după scandalul provocat de incapacitatea României de a participa la Târgul de Turism de la Berlin, pentru promovarea țării noastre ca destinație turistică, incompetența celor din Ministerul Turismului pare a fi acoperită prin anunțul venit de la Ministerul Fondurilor Europene: s-a semnat un contract prin care vom plăti 10 milioane de euro ca să fim promovați de „influenceri” străini.

Simpla semnare a unui contract, mai ales dacă plata se va face din fonduri europene, nu garantează posibilitatea reală de punere în aplicare a „strategiei”. Va trebui să se schimbe mai întâi întregul cadru legislativ, pentru că altfel se va ajunge în aceeași situație care a blocat până acum toate celelalte încercări de promovare, inclusiv participarea la Târgul de Turism de la Berlin.

În lipsa unui brand de țară coerent și a oricărei strategii, salvarea pentru promovarea României ca destinație turistică pare a veni de la Ministerul Fondurilor Europene. Secretarul de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Csilla Hegedus, a anunţat, la finalul săptămânii trecute, că s-a semnat un contract de promovare culturală prin care vom plăti circa 10 milioane de euro pentru a se aduce „influenceri” străini în România, ca aceștia să ne prezinte țara ca destinație. Nu doar „influenceri”, ci și jurnaliști de la mari publicații sau posturi TV, la fel ca până acum. Dar problemele legate de legislație sunt tot la fel ca până acum.

„Deși sună promițător proiectul „România Atractivă”, pare a fi conceput de cineva care nu înțelege legile din țara noastră. În primul rând, Legea concurenței și Legea achizițiilor publice nu permit nominalizarea unor branduri, iar instituția – în acest caz Ministerul Fondurilor Europene – nu are voie să aleagă, pentru că trebuie să lanseze licitație publică”, explică un expert în achiziții publice. Astfel, declarația dată săptămâna trecută a secretarului de stat Hegedus încalcă cel puțin două legi – a achizițiilor și a concurenței: „Vrem ca şi National Geographic şi toate publicaţiile de marcă din Europa şi nu numai să scrie despre ce avem noi aici în ţară (...), motiv pentru care vom aduce inclusiv influenceri din străinătate ca să scrie despre noi, pentru că noi ştim că avem aceste valori extraordinare, dar altcineva nu va şti decât dacă se vorbeşte despre acest lucru”, a declarat aceasta, într-o conferință de presă de la Satu Mare. 

Doamna secretar a arătat, astfel, că nu cunoaște legea nici în privința posibilității de a nominaliza un viitor beneficiar al finanțării. „Gândiți-vă că dacă un ministru sau un secretar de stat declară astăzi că vrea să acorde un contract de promovare pentru Jurnalul i se poate deschide dosar penal. Așa e legea în România. E adevărat că toți am auzit de National Geographic, dar e ilegal să se menționeze numele unei publicații, dacă se vorbește despre achiziții publice”, mai explică expertul.

Dacă doar vor fi invitați în info trip / press trip jurnaliștii, se pot alege publicațiile, dar nu se vor putea încheia contracte de promovare cu ei, deci nu va garanta nimeni rezultatele, exact ca până acum.

 

Entitatea juridică nu există

 

„Doamna secretar de stat din Ministerul Fondurilor Europene are bune intenții și idei care se aplică în alte țări, cu succes, dar probabil nu înțelege de ce nu s-a făcut același lucru până acum în România. Răspunsul este simplu: nu permite cadrul legislativ. Calitatea de „influencer” nu se regăsește în legislația românească, deci nu există această entitate, din punct de vedere legal, iar Curtea de Conturi nu ia în considerare bunele intenții, atunci când face verificările. Nu se pot justifica banii plătiți pentru o entitate juridică inexistentă – în cazul „influencerilor”. E adevărat că banii vor putea fi alocați și acțiunile de promovare s-ar putea derula, însă verificarea vine de la Curtea de Conturi la un an după ce sunt cheltuiți banii, moment în care e foarte posibil să înceapă o tornadă de noi dosare penale pentru angajații ministerelor care vor semna documentele. Nu ar fi prima oară când s-ar întâmpla asta”, mai explică specialistul în achiziții publice. 

În plus, fiind vorba despre bani europeni, dacă se vor descoperi nereguli, dosarul va ajunge și la DLAF (departamentul OLAF din România), care va analiza cheltuirea banilor și o va găsi neconformă, potrivit legii.

 

Metoda s-a mai folosit și în trecut

 

Până acum s-a mai folosit metoda aplicată de mai multe state, respectiv „info trip” sau „press trip”, excursii oferite gratuit de statul român pentru jurnaliști din străinătate, ca aceștia să promoveze România. Dar și aici au fost mari probleme, pentru că Legea Achizițiilor Publice – aceeași care a făcut imposibilă participarea recentă a României la târgul de la Berlin – nu permitea organizarea unui program turistic pentru jurnaliștii străini, adecvat pentru scopul de promovare. 

Nu li s-au putut deconta zborurile cu avionul, cazarea trebuie și acum să se facă doar la 3 stele, iar masa nu poate costa mai mult decât s-ar cumpăra o ciorbă și felul doi la „împinge tava”.

În aceste condiții, nu vine niciun jurnalist străin să muncească pentru promovarea țării noastre, plătindu-și singur avionul, o cazare în condiții mai bune și masa. În plus, pentru aceste excursii nici măcar nu poate fi încheiat un contract de promovare, ci fiecare urmează să scrie ce vrea, în funcție de ceea ce vede. 

Curtea de Conturi a cerut socoteală pentru aceste activități plătite din bani publici, pentru că a cerut „follow up” - un raport în urma publicării sau difuzării materialelor de presă – care nici măcar nu poate fi întocmit, neexistând contracte. Iar dacă angajații Ministerului Turismului au făcut aceste rapoarte, s-a constatat că cele mai multe materiale au fost negative sau nu au avut nicio legătură cu turismul, în unele cazuri.

De exemplu, în anul 2018, proiectul de promovare al Ministerului Turismului a fost gestionat de Ministerul Afacerilor Externe, care a făcut și a impus listele de „jurnaliști”. Problema principală a fost că MAE a cerut ambasadelor României să propună jurnaliștii din fiecare țară, iar astfel au ajuns în România specialiști în intelligence din think-tank-uri și jurnaliști specializați pe geopolitică, aproape toți fiind ostili guvernului PSD din acea perioadă. Cei mai mulți au fost interesați să documenteze materiale despre politica externă a României și să critice Guvernul, iar în excursiile oferite de Ministerul Turismului, mulți au cerut să se oprească pentru filmări și fotografii în cele mai sărace localități, pentru a arăta ceea ce ei consideră că este adevărata imagine a țării noastre.

 

Pachetul de modificări, aruncat la gunoi

 

În anul 2017, când Mircea Titus Dobre a creat Ministerul Turismului și o strategie asumată de executiv în planul de guvernare, s-a lovit de aceleași probleme birocratice descoperite recent și de actualul minister, dar a-ncercat să le remedieze printr-un pachet de modificări legislative care să elimine pragurile impuse mai ales de Legea Achizițiilor, astfel încât să poată aduce jurnaliști străini. 

După ce s-a lucrat un an la pachetul legislativ și trecuse deja prin tot circuitul interministerial, obținând toate aprobările, Mircea Dobre și echipa lui au zburat din minister, iar Bogdan Trif a aruncat la gunoi legile pe care ar fi trebuit să le preia și să le propună în aceeași zi pentru vot în prima ședință de guvern la care a participat. Din acel moment nu s-a mai ocupat nimeni de modificările legislative, iar ceea ce s-a întâmplat recent cu Târgul de la Berlin e exact consecința acestei legislații care a rămas neschimbată. Adică ar fi fost nevoie exact de acele schimbări aruncate la gunoi în 2018, care priveau mai ales achizițiile publice.

Neschimbată a rămas și situația jurnaliștilor străini sau a „influencerilor”, în caz că vor ajunge în România. Tot nu li se pot plăti zborurile cu avionul, tot la 3 stele ar trebui să fie cazați și tot nu li se poate asigura o masă decentă, pe baza căreia să promoveze și gastronomia românească. Legea nici măcar nu permite decontarea vinurilor (nici pentru mesele jurnaliștilor, nici la târgurile de turism), în caz că se dorește promovarea acestora, în oferta turistică a destinației.

 

Schimbarea s-ar putea face acum

„Ar trebui să se facă o modificare în privința achizițiilor. Eu am propus atunci o derogare de la Legea Achizițiilor Publice prin care tot ce este legat de promovare să beneficieze de o metodologie mult mai simplă și să poată decide doar instituția care se ocupă de partea de promovare. Degeaba inițiază cineva o astfel de modificare legislativă, care apoi se aruncă le gunoi. Poate măcar acum se va ocupa de această schimbare Ministerul Fondurilor Europene, pentru că altfel nu se va putea aplica acest proiect”, explică fostul ministru al Turismului.

Chiar dacă ar fi aduși jurnaliști străini și „influenceri”, prin alocarea celor 10 milioane de euro din bani europeni pentru promovarea României, conform cadrului legislativ actual, nu ministerul îi alege, ci ei trebuie să se înscrie la licitație, în sistemul public de achiziții al României, apoi să-și ia caietul de sarcini și să facă toate demersurile care sunt cerute de lege. Până acum, niciun trust de presă din lume nu a făcut asta, pentru că info tripurile se organizează pe bază de invitație adresată jurnaliștilor de către viitorul beneficiar al promovării. Dar jurnaliștii nu pot fi obligați să prezinte anumite lucruri, ci doar li se poate facilita documentarea, în continuare fiind decizia lor în legătură cu modul în care prezintă destinația. Nici măcar nu pot fi obligați să scrie sau să difuzeze materiale, în lipsa unui contract.

 

Nu se știe cum au ajuns la această „soluție salvatoare” specialiștii Ministerului Fondurilor Europene, pentru că nu există cadrul legislativ necesar plăților pentru „influenceri”. Nici măcar nu există în legislația românească o entitate juridică denumită astfel, ceea ce înseamnă că nu se pot încheia contracte.

 

Ceea ce vrea să facă Ministerul Fondurilor Europene este o combinație între „info trip / press trip” și contracte de promovare, dar așa ceva e imposibil din punct de vedere legal. Nu este prima oară când se lansează proiecte, la nivel de minister, iar ulterior se constată că legislația nu permite aplicarea lor. 

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Subiecte în articol: promovare România
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri