Întrebat dacă îl preferă pe Donald Trump sau ar dori-o pe Kamala Harris la Casa Albă, Putin i-a surprins pe ascultători cu răspunsul său ușor batjocoritor, care a inclus și o lovitură fină la adresa președintelui Joe Biden.
„Favoritul nostru, dacă se poate spune așa, a fost actualul președinte, domnul Biden.”, a transmis liderul de la Kremlin publicului din sală, la un forum economic organizat în portul Vladivostok, din Extremul Orient.
„Dar el a fost scos din cursă și le-a recomandat tuturor susținătorilor săi să o susțină pe doamna Harris. Ei bine, vom face acest lucru - o vom susține!”, a continuat el pe un ton sardonic, citând „râsul expresiv și contagios” al candidatei democrate, care arată că aceasta „se descurcă bine”.
O miză ridicată pentru Rusia
Alegerile prezidențiale americane de marțea viitoare au o miză semnificativă pentru Kremlin și, în ciuda răspunsului neangajant și zeflemitor al lui Putin, acesta pare să sintetizeze punctul de vedere al Rusiei: Moscova va asista la un vot între două perspective neatractive.
Foarte probabil, niciuna dintre variante nu are mari șanse să îmbunătățească relațiile care au atins cel mai scăzut nivel de la Războiul Rece.
Harris, actualul vicepreședinte al SUA, a adoptat o linie dură contra Rusiei, în timp ce Trump, fostul președinte, este cunoscut pentru admirația lui față de Putin. Cu toate acestea, liderul de la Kremlin s-a plâns recent că, atunci când Trump era la Casa Albă, au existat „atât de multe restricții și sancțiuni împotriva Moscovei, cum niciun alt președinte nu a impus vreodată înainte de el”.
Timothy Colton, specialist în spațiul rusesc la „Harvard Academy for International and Area Studies”, este de părere că actuala conducere de la Kremlin „este convinsă, în general, că alegerile nu vor aduce nimic bun din punct de vedere al Rusiei.”.
Cu toate acestea, mai spune Colton, în ansamblu, Trump „este probabil preferința lor, deoarece el este un personaj deja cunoscut”.
Pe fondul campaniei electorale americane, Moscova urmărește însă cu atenție o serie de subiecte de maxim interes pentru strategia sa.
Viitorul ajutorului pentru Kiev
La aproape trei ani de la invazia ordonată de Putin, Kamala Harris este văzută drept continuatoarea sprijinului militar și economic masiv al administrației Biden pentru Ucraina.
De cealaltă parte, Trump s-a lăudat că relația sa cu Putin, precum și respectul pe care i-l poartă președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, sunt atât de puternice, încât ar putea negocia o încetare a războiului „în 24 de ore”.
Deși miliardarul american refuză să detalieze planul său, recentele remarci ale candidatului republican, care critică sancțiunile în general, sugerează că Trump ar putea ridica restricțiile impuse Rusiei, ca stimulent pentru a ajuta la soluționarea conflictului.
Pe parcursul dezbaterii lor televizate, Trump a refuzat de două ori să răspundă direct dacă dorește ca Ucraina să câștige războiul, în timp ce Harris a lăudat sprijinul occidental pentru Kiev, îndemnând la continuarea acestuia. „Altfel, Putin ar sta la Kiev cu ochii pe restul Europei, începând cu Polonia”, a spus Kamala Harris.
Coechipierul lui Trump, senatorul JD Vance, a menționat deja o propunere care ar putea sugera eventuala strategie a lui Trump: aceea ca Ucraina să demilitarizeze teritoriul ocupat de Rusia și să accepte neutralitatea permanentă.
Deși acești termeni de pace ar constitui o anatemă pentru Kiev, acest lucru nu ar mira pe nimeni. Până acum, Trump s-a arătat critic în mai multe rânduri față de Ucraina, afirmând că Zelenski „nu ar fi trebuit să permită niciodată începerea războiului”.
Harris nu a precizat în ce măsură poziția sa ar fi una diferită față de cea a lui Biden. Statele Unite au furnizat Ucrainei peste 59,5 miliarde de dolari, în arme și asistență, de la invazia lansată de Rusia, în 2022. Ea declarase anterior că „ar fi o prostie să riscăm alianțele globale pe care le-a stabilit SUA” și a criticat „brutalitatea” lui Putin.
O victorie a Kamalei Harris „promite, probabil, un sprijin continuu din partea SUA, atât timp cât administrația poate menține sprijinul Congresului”, remarca, recent, cunoscutul grup de reflecție „International Crisis Group” într-un comentariu, deși actualul vicepreședinte american ar putea încerca să pună capăt luptelor mai activ decât a făcut-o Biden.
O animozitate crescândă din partea Congresului față de cheltuielile mari de ajutor pentru Ucraina ar putea însă împiedica sau modifica strategia sa.
Cum va fi afectată NATO
Trump s-a certat cu alți membri ai alianței NATO, cerându-le să respecte nivelurile de cheltuieli din bugetele naționale, convenite pentru armatele lor.
El a declarat că, în calitate de președinte, i-a avertizat pe liderii NATO că SUA vor refuza să apere națiunile care nu îndeplinesc aceste obiective, iar Rusia ar putea „să facă ce naiba vrea” cu astfel de țări.
De asemenea, Trump a pus la îndoială clauza de apărare reciprocă din Carta NATO, întrebându-se, în cadrul unui interviu, de ce ar trebui să fie obligate Statele Unite să apere „poporul foarte agresiv” al Muntenegrului, membru al NATO.
De cealaltă parte, Harris susține că angajamentul Statelor Unite față de NATO este „de fier”. Ea nu s-a pronunțat însă în privința sprijinului pe care l-ar putea acorda pentru ca Ucraina să devină membru al blocului militar transatlantic.
Acordurile de control asupra armelor
Până acum, Putin a fluturat în mod repetat sabia nucleară deasupra Europei, în încercarea de a descuraja Occidentul să sprijine Ucraina.
Ultimul tratat de control al armelor nucleare existent între Moscova și Washington, „New START”, va expira în 2026, la un an după preluarea mandatului de către noua administrație, iar perspectivele sale sunt tulburi.
Biden a reînnoit tratatul rapid după preluarea mandatului și ar fi de așteptat ca Harris să continue să sprijine pactul care limitează numărul de lansatoare de rachete nucleare intercontinentale.
Rusia a suspendat participarea în 2023 - deși nu s-a retras - iar SUA au ripostat cu măsuri care includ oprirea schimbului de informații privind locația și starea rachetelor.
Deși a avertizat cu privire la amenințarea „încălzirii nucleare”, Trump a luat măsuri în timpul mandatului său pentru a desființa regimul de control al armelor, inclusiv retragerea din Tratatul INF privind armele nucleare cu rază intermediară de acțiune - care interzicea rachetele nucleare și convenționale terestre cu o rază de acțiune cuprinsă între 500 și 5.500 de kilometri.
În timpul mandatului său, Trump a făcut apel la un nou pact nuclear, care ar include atât Rusia, cât și China.
Abordarea față de drepturile omului în Rusia
Harris s-a confruntat direct cu Rusia în astfel de chestiuni, în special în cazul morții, în detenție, a liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi. Ea a fost printre primii lideri străini care au comentat moartea acestuia, numind-o „un nou semn al brutalității lui Putin”.
Trump a amânat comentariile timp de câteva zile, iar apoi s-a ferit să stabilească o legătură între Putin și decesul celui mai mare critic al președintelui rus. În schimb, candidatul republican a comparat pedepsirea lui Navalnîi cu propria sa urmărire penală pentru fraudă. Trump a numit cazul său drept „o formă a dosarului Navalnîi”.
Tot în campania electorală, Trump a solicitat un proiect de lege care să stipuleze că există doar două genuri și s-a angajat să țină femeile transsexuale departe de sporturile feminine. Aceste poziții sunt asemănătoare cu modul în care Rusia lui Putin a redus drepturile LGBTQ+ și a preamărit „valorile tradiționale”.
De asemenea, caracterizarea făcută de Trump democraților și rivalilor săi, pe care i-a numit „inamicul din interior”, este foarte puțin diferită de ideologia utilizată de către Kremlin pentru suprimarea accelerată a opoziției rusești.
Putin, consilierul lui Trump?
O carte lansată cu două săptămâni în urmă, scrisă de Bob Woodward, cunoscutul jurnalist de investigații de la ziarul „The Washington Post” - devenit celebru pentru reportajele sale din urmă cu jumătate de secol, care au dus la scandalul soldat cu demisia președintelui SUA de la vremea respectivă, Richard Nixon -, face însă o serie de dezvăluiri, care pun într-o cu totul altă lumină preferința lui Putin pentru numele viitorului locatar al Casei Albe.
Îngrozit de coronavirus, Putin ar fi acceptat, în 2020, testele trimise de Trump, dar s-a străduit să prevină consecințele politice nefaste ale gestului miliardarului de la Casa Albă, nu pentru el, ci pentru omologul său american de la vremea respectivă.
El l-a avertizat pe Trump să nu dezvăluie că a trimis la Moscova echipamentul medical de diagnosticare, aflat la vremea respectivă în cantități limitate, scrie Woodward în cartea sa, intitulată „War”. Putin, susține Woodward, i-a spus lui Trump: „Nu vreau să spui nimănui, pentru că oamenii se vor supăra pe tine, nu pe mine”.
Patru ani mai târziu, relația personală dintre cei doi bărbați pare să fi rămas la fel de strânsă, în timp ce Trump face campanie pentru a reveni la Casa Albă, iar Putin își orchestrează asaltul sângeros asupra Ucrainei, mai relatează jurnalistul de investigații.
La începutul anului 2024, fostul președinte i-a ordonat unui consilier să plece din biroul lui de la Mar-a-Lago, reședința sa din Florida, pentru a putea purta o convorbire telefonică privată cu liderul rus, susține Woodward.
Cartea nu descrie ce ar fi discutat cei doi bărbați și citează un oficial al campaniei Trump, care pune la îndoială presupusul contact. Consilierul anonim al lui Trump, menționat în carte, a indicat însă că liderul Partidului Republican ar fi vorbit cu Putin de șapte ori, de când fostul președinte american a părăsit Casa Albă, în 2021.
Mai mult, Trump i-ar fi cerut sfatul lui Putin, întrebându-l pe liderul de la Kremlin dacă Statele Unite ar trebui să ajute la înarmarea Ucrainei, în timpul primei lor întâlniri față în față, atunci când actualul candidat republican în cursa pentru Casa Albă era președintele Americii.
Trump, care l-a criticat de-a lungul timpului cu înverșunare pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-ar fi întrebat pe Putin „ce crezi?”, atunci când cei doi s-au întâlnit la Hamburg, în 2017, dezvăluie publicația „The New York Times”.
Întâlnirea - care a avut loc la trei ani după ce forțele ruse au invadat peninsula Crimeea - a fost „o deschidere” pentru Putin, care a început să exploateze „ranchiuna politică crescândă” a lui Trump la adresa Ucrainei, în încercarea de a slăbi sprijinul SUA pentru această țară, au dezvăluit oficiali ai administrației de la Washington, citați de prestigioasa publicație americană.
Trump era în funcție de numai șapte luni, atunci când cei doi s-au întâlnit. Fostul secretar de Stat, Rex Tillerson, a participat la întâlnire, care a fost „o lecție de maestru” predată de Putin pentru a modela abordarea unui președinte relativ nou față de Ucraina, mai scrie „The New York Times”.
Putin i-a spus lui Trump că Ucraina este o țară „coruptă” și „inventată” și a insistat că Rusia are „toate drepturile” de a-și exercita autoritatea asupra acestei națiuni, relatează ziarul american.
De cealaltă parte, Trump i-ar fi spus lui Putin că se gândește să dea arme Ucrainei și l-a întrebat: „Ce părere aveți?”
Liderul rus a răspuns că ar fi „o greșeală”. Ucraina ar cere doar mai mult, l-ar fi avertizat el pe Trump. Potrivit unor oficiali americani care au fost la Hamburg, fostul președinte nu a ripostat.
Tillerson le-ar fi spus consilierilor „nervoși” de la Casa Albă, după întâlnire: „Avem de lucru pentru a-l face pe președinte să se răzgândească în privința Ucrainei”.
Fiona Hill, fostă membră a personalului Consiliului Național de Securitate al lui Trump, care s-a aflat în orașul german cu ocazia summit-ului și a fost informată de către Tillerson asupra întâlnirii, a declarat pentru „The New York Times”: „Putin îi spunea practic lui Trump: «Nu poți avea încredere în Ucraina; nu le da nimic!»”.
Ea a adăugat că Tillerson i-a precizat că Putin a aplicat „șmecheria KGB” pe Trump.