România poate avea economia cu cel mai rapid ritm de creştere din Uniunea Europeană, dar de asemenea nu are rival la cel mai puţin flatant indicator: deprivarea socială, se arată într-o analiză realizată de Bloomberg. Conform datelor publicate marţi de Eurostat, în Uniunea Europeană, 16% din populaţie (75 de milioane de persoane) suferea anul trecut din cauza deprivării materiale şi sociale, cea mai ridicată rată fiind în România (50%) şi Bulgaria (48%).
Economia României a crescut cu 8,8% în trimestrul trei din 2017, cel mai ridicat nivel din ultimii aproape zece ani. În pofida faptului că Bulgaria este cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană în funcţie de PIB per capita, România o duce mai rău decât vecina sa în raportul privind deprivarea materială şi socială.
Nivelul din România este de peste trei ori mai ridicat decât media din UE.
Datele arată că unele state fost comuniste din UE vor trebui să menţină recentele lor performanţe economice pentru a atenua semnificativ decalajul faţă de ţările mai bogate din Europa Occidentală. Şi asta ar putea să nu fie uşor, se menţionează în analiza Bloomberg.
Deciziile Guvernului pun paie pe foc
Guvernul României ''a redus investiţiile la un nivel scăzut record, a eşuat în absorbţia fondurilor europene şi a întreţinut incertitudinile în sectorul privat prin modificarea fiscalităţii. Toate acestea vor afecta potenţialul de creştere şi vor împiedica o convergenţă mai rapidă în domeniul standardelor de viaţă'', susţine Dan Bucşa, economist la UniCredit Bank AG la Londra, citat de Bloomberg. Nivelul deprivării materiale şi sociale în Cehia şi Polonia a scăzut sub cel înregistrat în Franţa şi Marea Britanie, ceea ce ar putea oferi speranţe României şi altor state care încă se zbat, se mai arată în analiza Bloomberg.
Potrivit definiţiei acceptate de Eurostat, persoanele care se confruntă cu deprivarea materială nu au mijloacele necesare pentru cel puţin cinci puncte din această enumerare: cheltuieli neaşteptate, o săptămână de vacanţă în fiecare an departe de casă, evitarea restanţelor (la plata creditului ipotecar, a ratelor, a chiriei şi a utilităţilor), la fiecare două zile o mâncare cu carne, sau echivalentul vegetarian, menţinerea locuinţei la un nivel de încălzire adecvat, o maşină/camionetă proprietate personală, schimbarea încălţămintei, îmbrăcămintei şi mobilei uzate, bani de buzunar (cheltuirea săptămânală a unei sume mici de bani pentru sine), activităţile de recreere în mod regulat, ieşire cu prietenii cel puţin o dată pe lună, conectare la internet.