Comisia de la Veneția a publicat vineri seară raportul preliminar referitor la legile justiției din România.
„Concluzia este clară: Iohannis a ținut morțiș să fie adoptate și să promulge în grabă aceste legi pentru că știa că sunt niște legi cu probleme, care vor oligarhiza sistemul de justiție, iar analiza Comisiei de la Veneția, care urma să vină în câteva zile, va conține critici importante. Așa cum era de așteptat, Comsia de la Veneția a criticat graba cu care au fost adoptate legile în Parlament, faptul ca nu s-a ținut cont de opiniile anterioare, a criticat dur procedura de numire a vicepreședinților instanțelor și a adjuncților șefilor de parchete, a criticat parțial și procedura de numire a procurorilor de rang înalt chiar dacă a apreciat și un progres față de legea în vigoare, a criticat durata mandatelor acestora, faptul că legile nu au refăcut competența DNA cu privire la infracțiunile de corupție săvârșite de magistrați (cu alte cuvinte desființarea SIIJ a fost de formă), a criticat ferm posibilitatea procurorilor de rang înalt, numiti politic, de a influența dosarele penale prin posibilitatea de infirmare a măsurilor și soluțiilor procurorilor din subordine și a făcut, în final, niște recomandări clare, de care, bineînțeles Regimul Iohannis nu va ține cont. De menționat că însăși Comisia de la Veneția a precizat că a analizat doar câteva aspecte, fiind posibil ca problemele din aceste legi să fie mult mai multe”, spune Stelian Ion, fost ministru al Justiției, pe Facebook.
Fostul ministru îl acuză pe președintele Klaus Ionannis „e mai important” pentru el să creeze niște instrumente cu care „să controleze justiția” decât să promoveze o legislație sănătoasă și o justiție independentă.
„Pe Iohannis îl putem înscrie deja în galeria celor mai toxici conducători pe care i-a avut România pentru că a avut în mâna sa oportunitatea de a reforma țara și de a-i da un impuls puternic spre viitor, însă a ales calea combinațiilor (vezi afacerea BMV) care ne întoarce în timp în Epoca Năstase”, mai spune Stelian Ion.
Potrivit raportului, Comisia regretă faptul că autoritățile române nu au solicitat un aviz cu privire la cele trei proiecte de lege așa cum fusese anunțat de autorități și că au lăsat la latitudinea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să facă această solicitare.
„Având în vedere că acesta este un aviz de urgență, Comisia de la Veneția nu poate exclude faptul că există alte aspecte în aceste trei legi care ar putea fi problematice, dar se pare că, în ansamblu, în aceste trei legi se legile par să se îndrepte în direcția corectă. Comisia de la Veneția remarcă mai multe elemente pozitive, în primul rând faptul că în prezent nu pare să existe interferențe politice în activitatea DNA. Chiar dacă legile au fost adoptate în cele din urmă într-o procedură de urgență, pregătirile anterioare au inclus consultări cu toate părțile interesate. În ceea ce privește numirea și revocarea unor persoane de rang înalt procurori, este pozitiv faptul că acest lucru este acum reglementat la nivel de lege, mai degrabă decât prin ordinul ministerial, iar implicarea mai multor actori în aceste numiri oferă mai multă transparență. De asemenea, este pozitiv faptul că instrucțiunile procurorilor către subordonați trebuie să fie în scris și legale și că trebuie să fie prezentate motive atunci când acestea contrazic o decizie a unui procuror din subordine. Procurorul general nu are competența de a infirma deciziile procurorilor din cadrul DNA sau DIICOT. În cele din urmă, este pozitiv faptul că controlul de către ministrul justiției poate viza doar chestiuni manageriale”, arată Comisia.
Astfel, Comisia de la Veneția formulează următoarele recomandări principale pentru modificarea legilor privind sistemul judiciar:
1. ar trebui introdusă o selecție prin concurs și pentru directorii adjuncți, nu numai pentru președinții de instanțe și parchete;
2. procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum și șeful procurori ai DNA și DIICOT și adjuncții acestora ar trebui să fie numiți pentru o perioadă mai lungă de timp și fără posibilitatea de reînnoire;
3. procurorul general nu ar trebui să aibă posibilitatea de a ocoli ierarhia procurorilor atunci când constată că măsurile de urmărire penală sunt ilegale sau nefondate. O astfel de constatare ar trebui să fie transmisă în jos prin ierarhia procurorilor;
4. ar trebui să se prevadă în mod explicit prin lege că poliția judiciară nu raportează cu privire la activitatea sa către ministrul de interne.