Accidentul vascular cerebral este unul dintre cele mai mari pericole pentru omul contemporan mereu obosit, stresat și care alege un stil de viață nesănătos. Preocupările neurologilor români sunt tot mai concentrate pe cercetarea știinţifică de top, pentru reducerea riscurilor de AVC. Profesor doctor Dafin Mureșanu, președinte al Societăţii de Neurologie din România (SNR) și președintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei și Neuroplasticităţii (SSNN), explică ce trebuie să facem pentru a preveni pericolul de accident vascular cerebral și ce trebuie să știm despre AVC.
Cum își poate da seama cineva că a avut un accident vascular cerebral, dacă acesta este aproape insesizabil?
Când o persoană a avut un accident vascular cerebral, fie are un deficit motor, adică nu mai are putere în mână sau în picior, fie apar alte manifestări: o asime-trie a feței sau o deficiență de limbaj, un episod de pierdere a memoriei de scurtă durată sau o vedere dublă, amețeli grave – nu orice fel de amețeală. O persoană care are aceste simptome trebuie să se prezinte de urgență la un control neuro-logic. Chiar dacă aceste simptome dispar – noi numim acest tip de incident accident ischemic tranzitor – trebuie să fie tratate cu maximă seriozitate, pentru că în acel moment este clar că în curând poate urma un accident vascular cerebral grav.
De ce se recomandă controale peri-odice, chiar și atunci când nu este un pericol iminent de AVC?
Se pot produce așa-numitele accidente vasculare silențioase. Pentru asta este nevoie de control periodic, pentru a se putea detecta semnele fine la examenul neurologic, pentru a vedea care sunt factorii de risc. În caz contrar, aceste accidente mici se cumulează și apar problemele foarte grave.
Ce ar trebui să facă orice persoană adultă pentru a preîntâmpina un posibil AVC?
Oamenii trebuie să se prezinte la medic pentru control periodic, să aibă o relație strânsă cu medicul de familie și, dacă au avut un accident vascular cerebral, cu medicul neurolog curant. Peste toate acestea, există studii care arată că o dietă mediteraneană - bazată pe ulei extravirgin de măsline și nuci - reușește să scadă recurența, adică apariția unui nou eveniment vascular. Sunt, de asemenea, studii în desfășurare legate de stres și de activitatea fizică. Sedentarismul este clar că ne expune la un risc înalt, dar există studii care încearcă să evalueze ce impact are activitatea fizică, mai exact, care este contribuția reală a acesteia la scăderea riscului de AVC. Sunt studii care arată că este foarte important să avem o activitate fizică susținută.
Ce ar trebui să facă cei care au suferit un AVC?
Studiile recente au stabilit ce anume poate reduce riscurile mortalității și ale dizabilității, în urma unui AVC, dar și ce poate reduce riscurile producerii urmă-torului accident vascular cerebral. Astăzi avem o estimare mai bună asupra impactului acestora. Astfel, în tratamentul acut, în faza imediată de tratament a pacientului care a suferit un AVC, se estimează o redu-cere cu 5,6% în privința mortalității și dizabilității, dacă pacientul ajunge să fie tratat într-o unitate de tratament pentru accidentul vascular cerebral acut, la care se adaugă trombo liza, care reduce aceste riscuri cu 6,3%, dar și aspirina, cu o contribuție de 1,2% în reducerea mortalității. Împreună însumează un procent de 13,1%, ceea ce înseamnă că se pot salva 131 de vieți din 1.000.
C â n d începe tra- tamentul pentru re- cuperare, în cazul producerii unui AVC?
După ce pacientul tocmai a avut un accident vascular cerebral, se află în faza imediată de tratament, în perioada acută. Recuperarea poate începe tot atunci. Recuperarea se introduce treptat, în funcție de condiția bolnavului, de cât este de stabil. Pe termen lung, în vederea prevenirii unui alt accident, trebuie să facă un tratament constant. Cum se pot reduce riscurile unui al doilea AVC? Lucrurile stau puțin diferit atunci când persoana a suferit un accident vascular cerebral și încercăm să-l prevenim pe următorul. Numim această acțiune prevenție secundară. Avem aici o seamă de intervenții care au fiecare o anumită contribuție pentru scăderea riscului unui alt accident vascular cerebral. Nu mai vorbim despre reducerea mortalității, ca la tratamentul imediat, ci despre recu-rență. Prevenția secundară se referă, deci, la scăderea riscului producerii unui alt AVC. Pentru prevenția secundară tratăm factorii de risc. Dacă pacientul face un tratament corect, bine condus și permanent, antihipertensiv, se reușește reducerea riscului producerii următorului AVC cu 2,2%. La acest procent câștigat se adaugă o reducere cu 2,3% dacă renunță la fumat, plus încă 1,7% prin controlul colesterolului și reducerea lui. Aspirina, utilizată în această perioadă, ca prevenție a unui eveniment ulterior, contribuie cu 1%, dar se poate folosi clopidogrelul, care reduce riscul cu 1,6%. Clopidogrelul are o acțiune asemănătoare cu aspirina, fiind tot un antiagregant, dar e puțin mai activ, având, însă, și mai multe efecte adverse. Efectele adverse ar fi un risc puțin mai mare pentru diverse hemoragii.
La Cluj-Napoca a avut loc, săptămâna trecută, evenimentul „RoNeuro Brain Days”, care a reunit specialişti renumiți
din SUA, Austria, Germania, Israel, Belgia, Italia, Rusia, Republica Moldova şi România. În cadrul evenimentului au fost prezentate cele mai recente rezultate ale cercetărilor în domeniu.