Jurnalul.ro Special Reducerea aparatului de stat a produs mai mult pagube decât beneficii

Reducerea aparatului de stat a produs mai mult pagube decât beneficii

de Diana Scarlat    |   

Comasarea ministerelor a fost dată ca „soluție salvatoare” pentru bugetul României, însă dezastrul provocat de eliminarea unor structuri importante din aparatul de stat a produs mult mai multe pagube decât beneficii. Economia României a fost pusă pe butuci chiar de ministerul care ar fi trebuit să se ocupe de creșterea acesteia. Probleme au apărut și în legătură cu Ministerul Muncii, din care acum s-a desprins noul Minister al Familiei. Noul Guvern Ciucă a înființat și un nou Minister al Antreprenoriatului și Turismului care deja a rezolvat, chiar înainte de stabilirea organigramei, o mare parte dintre problemele create de direcțiile fostului Minister al Economiei. 

La începutul lunii noiembrie 2019 a fost adoptată o Ordonanță de Urgență pentru reducerea numărului de ministere la 16. Soluția găsită de liberali și USR a fost prezentată ca o necesitate pentru a face economie la bugetul de stat, deși toate analizele arătau contrariul. Strategia guvernării cu un aparat de stat redus și instituții comasate s-a dovedit un dezastru, mai ales în perioada de pandemie. Lipsa specialiștilor a blocat unele sectoare economice și a produs pagube grave în mediul privat. Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri era comasat astfel încât să conțină Întreprinderile Mici și Mijlocii, Turismul, Mediul de Afaceri și Energia. Ulterior s-a desprins și Ministerul Energiei din această structură-gigant care s-a dovedit nefuncțională și totalmente contraproductivă. În Ministerul Transporturilor au fost comasate Comunicațiile și Tehnologia Informațională, iar Agenția pentru Agenda Digitală, care se afla la Ministerul Comunicațiilor, prin reorganizare, a devenit Autoritate pentru Digitalizarea României, la nivelul Secretariatului General al Guvernului (SGG). Nu s-a luat în considerare haosul produs de lipsa specialiștilor. Ministerul Educației și Cercetării trebuia să includă și Ministerul Cercetării și Inovării, idee la care s-a renunțat ulterior. La nivelul Ministerului Muncii s-a înființat Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, pentru a prelua atribuțiile care reveneau anterior altor două instituții și anume Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, respectiv Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție. Dar s-au ignorat problemele familiei și ale natalității. Ministerul eliminat total a fost cel al Turismului. Principala nemulțumire a reprezentanților industriei ospitalității a fost că s-a desființat până și Autoritatea Națională pentru Turism, care reușise, în ultimii ani, să rezolve problemele din acest sector de activitate, atunci când nu exista ministerul.

 

Revenirea la normalitate, prin noile instituții

 

Guvernul Ciucă a venit cu o listă de 20 de ministere, înființând Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de șanse, condus de Gabriela Firea (PSD), și Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, condus de Daniel Cadariu (PNL). Printre măsurile propuse de Gabriela Firea se numără scutirea de contribuții la sănătate pentru familiile cu cel puțin trei copii, finanțare pentru achiziția de mașini de familie, grant-uri de 45.000 de euro pentru locuințe, indemnizație pentru rude care cresc copiii și soluții pentru reducerea șomajului pentru categoriile de vârstă vulnerabile, respectiv tinerii și persoanele cu vârsta cuprinsă între 55-65 de ani. Sunt prevăzute scutiri la impozite pentru firmele care aleg să angajeze persoane din aceste categorii vulnerabile. Noul minister are în vedere și construirea sau reabilitarea a 500 de creșe, grădinițe, școli și cămine studențești, realizarea unor tabere școlare și campusuri și multe alte măsuri sociale, inclusiv pentru combaterea violenței în familie. Ministerul Familiei este deja prezent în multe țări din Europa, în Norvegia existând din anul 1956.

 

Mediul de afaceri începe să respire

 

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului va avea 692 de angajați și va prelua mai multe companii de stat de la Ministerul Economiei, precum și nouă agenții. Direcția Generală Turism, structură care se regăsea la nivel Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, cu rol în reglementare și control în domeniul turismului este cea mai importantă, în noul minister. Această schimbare a fost așteptată de toți reprezentanții industriei ospitalității din România, care deja îl laudă pe noul ministru, liberalul sucevean Constantin-Daniel Cadariu. „Ne-am întâlnit deja cu noul ministru, de acum o lună, și am reușit să ne înțelegem. Ne-a dat deja banii pentru măsurile blocate de guvernul anterior. Banii deja au intrat în conturi, imediat după ce a stabilit. A dat cu pumnu-n masă și a obținut bugetul pentru cele peste 3.000 de firme care nu primiseră banii pentru capital de lucru, ne-a dat banii pentru măsura care prevedea acordarea a 20% din diferența de cifră de afaceri între 2019 și 2020. A prelungit deja acordarea voucherelor de vacanță, pentru următorii cinci ani. Avem încredere că de data aceasta va fi condus bine acest minister”, a declarat, pentru Jurnalul, Nicolae Istrate, reprezentant al Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Noul ministru al Antreprenoriatului și Turismului s-a arătat deschis de la început pentru colaborarea cu mediul privat. „Actuala conducere a ministerului și-a asumat cele mai importante puncte ale propunerilor noastre, pe care le-au preluat în programul de guvernare. În primul rând, au înțeles importanța acordării în continuare a voucherelor de vacanță, după ce s-a constatat ce beneficii au adus aceste vouchere pentru întreaga industrie a ospitalității și pentru domeniile conexe, în ultimii ani. Apoi s-a înțeles necesitatea Legii Turismului, un proiect de lege foarte important, care a fost blocat în Parlament și care trebuie finalizat. Mai sunt multe alte reglementări legislative necesare. Măsurile care ar fi trebuit să fie finalizate deja pentru susținerea industriei ospitalității urmează să fie finanțate. Pentru măsura 4 - schema de sprijin prevede acordarea unor granturi în procent de 20% din diferența între reducerea cifrei de afaceri din anul 2020 față de anul 2019, fără a se depăși cuantumul sumei de 800.000 de euro la nivel de întreprindere - ar trebui să se mai dea o parte din bani până la finalul anului, iar restul, anul viitor. Se încearcă accesarea de fonduri europene pentru acest sprijin”, a explicat, pentru Jurnalul, Mircea Titus Dobre, președintele UGIR Constanța, fost ministru al Turismului.

 

 

Blocajele s-au ținut lanț, din cauza incompetenței

 

Aplicarea măsurilor promise de fostul Minister al Economiei a fost îngreunată de la început de mai multe blocaje. Au fost numeroase scandaluri, începând din 2020, apoi s-a constatat că nu sunt bani la buget pentru a se implementa aceste măsuri. Una chiar a fost blocată de fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui. Măsura 2 nu s-a bugetat pentru toți beneficiarii, iar fostul ministru al Economiei a lăsat peste 10.000 de firme fără banii promiși. Pentru Măsura 3, pe care ministrul Năsui a dat-o către alte instituții, s-a lucrat deja la modificarea ghidului solicitantului, astfel încât fiecare să poată accesa până la un milion de euro pentru modernizare sau retehnologizare. În luna august, cele patru măsuri-minune pentru salvarea turismului românesc rămăseseră două. De fapt, una, respectiv Măsura 2, pentru că prima a constat într-un ajutor de 2.000 de euro și nici măcar așa nu s-a dat pentru toți cei interesați. 

 

 

Guvernul Cîțu reușise să deblocheze banii pentru mult-lăudata Măsură 2 de susținere a afacerilor afectate de restricții, dar numai după ce a anulat Măsura 3, care prevedea alocarea unor sume importante pentru investiții. Oricum nu au ajuns banii pentru toți cei care ar fi trebuit să-i primească, peste 10.000 rămânând și acum în așteptare.

Subiecte în articol: ministere reducere
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri