Reguli de etichetă, cu Nadina Câmpean. Sărutatul mâinii. Calea rapidă de la politeţe la penibil

Răsfăţul este cuvântul-che­ie al lunii martie, fără dubiu, iar norocoase sunt reprezentantele sexului frumos. Lalele, ghiocei, zambile şi multe cuvinte frumoa­se. Un domn galant va şti întot­deauna cum trebuie să se com­porte în astfel de zile festive, însă, mare atenţie! Nu exageraţi cu dulcegăriile! Astfel de momente pot trece foarte uşor de la politeţe la penibil şi e chiar păcat. E mult mai ușor să urmaţi câteva reguli simple care să vă aducă admiraţia doamnelor, nicidecum chicoteli nedorite.

Unul dintre gesturile care pune domnii în dificultate este sărutatul mâinii. Poate părea un obicei vechi şi demodat, însă sunt situaţii în care este dovada supre­mă de politeţe. Istoria acestui gest datează din secolul al XVII-lea şi încă se mai practică în Europa Centrală și în cea de Est, în țări precum: Polonia, Austria, Unga­ria, Slovacia, România și Rusia. În mod tradițional, femeia era cea care îi întindea prima mâna unui bărbat spre a fi sărutată. Acum, lucrurile s-au mai schimbat, însă important e să ştiţi cum trebuie să vă comportaţi în astfel de situaţii.

Nu săriţi să sărutaţi mâna unei doamne oriunde, oricând. Este un gest care nu va fi făcut niciodată pe stradă, ci doar în interior. De asemenea, nu vă în­tindeţi peste masă pentru a face acest gest şi nu sărutaţi niciodată mâna unei doamne atunci când poartă mănuşi. Este greşit şi de prost gust. La fel de greşit este şi să urmaţi întocmai sintagma “a săruta”. Trebuie doar să atingeţi uşor mâna cu buzele sau doar să vă prefaceţi, nicidecum să ume­ziţi mâna femeii. E mult mai gre­şit să exageraţi decât să mimaţi acest gest.

Oricât de demodat vi s-ar pă­rea acest gest, în lumea modernă în care trăim, aveţi mare grijă! A refuza mâna întinsă este nu doar un semn de proastă creştere, ci și o aroganţă de neiertat, indiferent de statutul unei persoane în soci­etate. Nu e o regulă valabilă doar pentru luna martie. O fi aceasta luna de răsfăţ suprem, însă res­pectul este acelaşi 12 luni sau 365 de zile pe an. Iar astfel de situa­ţii sunt des întâlnite şi e păcat să aveţi reputaţia proastă a unui domn căruia îi lipseşte educaţia celor şapte ani de acasă.