Delta Dunării este o destinaţie turistică, dar şi cea mai importantă rezervaţie din România, ceea ce o face specială, din punct de vedere al vizitării. Aici nu se poate face turism de masă, nu se poate construi oricum şi oriunde, iar pentru a pătrunde în ariile protejate este nevoie de plata unei taxe. Este foarte important ca turiştii să înţeleagă foarte bine de ce trebuie să respecte regulile şi de ce le sunt impuse anumite restricţii. Dar Delta mai înseamnă şi altceva: oamenii din aceste locuri, care convieţuiesc în armonie cu natura, de sute de ani. Tradiţiile grupurilor etnice din Delta Dunării dau o culoare aparte rezervaţiei biosferei.
Cei care vor să viziteze Delta Dunării ar trebui să se înarmeze cu foarte multă răbdare, pentru că aici se face un turism lent, altfel decât în zonele ce permit accesul unui număr mare de vizitatori. Delta este pentru cunoscători şi pentru cei care vor să descopere tainele naturii, în toată splendoarea sălbăticiei ei, un loc aparte. De la Tulcea la Crişan, apoi la Letea sau la Sulina, ori spre Mila 23, Mahmudia, Sfântu Gheorghe sau Caraorman, Delta îşi dezvăluie secretele ascunse între canalele labirintice, mărginite de stuf şi vegheate de pelicani, lebede, egrete şi zeci de alte păsări ce se lasă fotografiate doar dacă bărcile nu au o viteză care să le sperie. Secretul lor este şi al rezervaţiei, iar pentru a le proteja liniştea, există reguli şi legi speciale ale acestei zone. “Avem una dintre cele mai întinse delte de pe continentul european şi, totodată, cea mai bine conservată zonă umedă din Europa. Valorificarea turistică a Deltei Dunării beneficiază de o faimă internaţională dată de caracterul de unicat al acestui spaţiu, care îmbină existenţa obiectivelor naturale de importanţă ştiinţifică - coloniile de păsări, pădurile luxuriante sau grindurile de nisip - cu cele de agrement - pescuit sau plajă pe litoral -, dar şi cu cele etnoculturale”, explică guvernatorul Deltei, Cătălin Ţibuleac. Delta Dunării şi celelalte unităţi geografice adiacente au primit, de-a lungul timpului, mai multe recunoaşteri naţionale şi internaţionale, din punct de vedere al protecţiei naturii. În 1938, Pădurea Letea a fost declarată Rezervaţie naturală. În perioada anilor ‘50 au mai fost declarate arii naturale protejate alte 40.000 de hectare de teren din Deltă. În 1978, zona Roşca – Buhaiova – Hrecisca a fost declarată Rezervaţie a biosferei.
Nu se pot face concursuri 4×4
Unii vizitatori sau organizatori de evenimente încă nu înţeleg ce înseamnă rezervaţia biosferei şi au idei care nu se potrivesc deloc în context. “Există mai multe zone strict protejate, în care oamenii cred că pot face orice. A venit, recent, un organizator de evenimente care propunea un concurs cu ATV-uri pe dunele de nisip de la Vadu. Aşa ceva nu se poate, iar oamenii trebuie să înţeleagă”, mai spune guvernatorul Deltei. În plus, fiecare vizitator trebuie să plătească taxa de intrare în rezervaţie şi să respecte regulile. “Taxa de intrare în rezervaţie este foarte mică, între 5 lei pe zi şi 30 de lei pe an. Permisul este individual, nu poate fi luat de agenţiile de turism, însă voi încerca să găsesc o soluţie, astfel încât turiştii să poată plăti această taxă mai confortabil. Va trebui să stabilim aceste condiţii împreună cu Ministerul Finanţelor şi cu Ministerul Mediului, pentru că este o problemă de contabilitate”, a mai explicat Ţibuleac. De asemenea, guvernatorul le recomandă vizitatorilor să se asigure că bărcile în care se urcă sunt autorizate, pentru a nu-şi pune viaţa în pericol, iar proprietarilor de pensiuni le recomande să le explice turiştilor care sunt regulile rezervaţiei.
Condiţiile de acces şi pescuit sportiv
Permisulde acces pentru turişti este de5 lei/persoană/zi;15 lei/persoană/săptămână,respectiv 30 de lei/persoană/an. Permisul de acces pentru autovehicule este de10 lei/autovehicul/zi, respectiv 100 de lei autovehicul/an. Permisul de acces pentru ambarcaţiuni este de20 de lei/ambarcaţiune/sejur, respectiv 100 de lei/ambarcaţiune/an. Permisul de pescuit recreativ/sportiv este gratuit pentru toate categoriile de persoane, cu respectarea legislaţiei specifice. Permisele pot fi obţinute de la automatele care au program non-stop. Aceste aparate sunt instalate la sediul ARBDD, în Miniportul Turistic din localitatea Jurilovca, la ieşirea din localitatea Vadu, judeţul Constanţa, pe strada Pescarilor nr. 1, şi în localitatea Corbu, tot din judeţul Constanţa, la intrarea dinspre Năvodari, pe şoseaua care duce către plajă. De asemenea, se pot obţine şi prin intermediul aplicaţiei de plăţi online de pesiteul ARBDD http://www.ddbra.ro/activitati/permise-online.
Traseele turistice sunt reglementate
Vizitatorii nu pot merge oriunde vor, în Delta Dunării. Pentru a proteja patrimoniul natural, Administraţia Rezervaţiei recomandă vizitatorilor doar 24 de trasee turistice în rezervaţie, dintre care 15 se pot parcurge numai cu mijloace de transport pe apă, iar celelalte nouă, prin drumeţii sau cu mijloace de transport rutier. Traseele turistice sunt reglementate conform Planului de managementaprobatprin Hotărârea de Guvern nr. 763/2015 privind aprobarea Planului de Management şi Regulamentului Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (Anexa nr. 11).Odată cu dezvoltarea turismului în RBDD, parte dintre aceste reglementări au necesitat modificări, actualizări sau impunerea de noi măsuri restrictive. Prezenţa în număr tot mai mare a şalupelor de mare viteză a impus elaborarea şi aprobarea unui nou regulament de circulaţie navală, axat în special pe reducerea vitezei şalupelor de mare putere pe canale şi lacuri.
Rezervaţia are statut internaţional
Delta Dunării a fost declarată Rezervaţie a Biosferei MAB UNESCO, în cadrul Programului UNESCO "Omul şi Biosfera" (1990); sit RAMSAR -Zonă umedă de importanţă internaţională, în special pentru păsările acvatice, în cadrul Convenţiei Ramsar (1991); Sit al Patrimoniului Mondial Natural UNESCO, în cadrul Convenţiei UNESCO de protejare a patrimoniului universal cultural şi natural (1991).Valoarea patrimoniului natural şi eficienţa planului de management ecologic aplicat pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au fost recunoscute prin acordarea, în anul 2000, a Diplomei Europene pentru arii protejate, reînnoită în 2005 şi 2010, care urmează să fie reînnoită până anul viitor. RBDD, împreună cu Rezervaţia Biosferei Dunărea din Ucraina au fost declarate Rezervaţie a Biosferei Transfrontalieră Delta Dunării România – Ucraina, în anul 1999.
Pentru informarea vizitatorilor, dar şi a localnicilor, pe teritoriul Rezervaţiei funcţionează Centre de vizitare, informare şi educaţie ecologică, organizate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării,la Tulcea, Crişan, Sulina şi Chilia Veche.
Activitatea turistică din Delta Dunării se desfăşoară în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Odată cu declararea rezervaţiei biosferei, Administraţia Rezervaţiei a stabilit propriile reguli de practicare a turismului, ce obligă furnizorii de servicii turistice şi turiştii să respecte măsurile luate de ARBDD pentru protejarea ecosistemelor deltaice şi reducerea impactului negativ al activităţii turistice asupra ecosistemului deltaic.
20 zone strict protejate se întind pe o suprafaţă totală de 50 904 ha (8,7% din suprafaţa rezervaţiei). Acestea cuprind zone cu cea mai ridicată valoare şi prioritate conservativă, având regimul de conservare al rezervaţiilor ştiinţifice. Ele reprezintă zonele naturale cel mai puţin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre şi acvatice din rezervaţie (zone de cuibărit pentru speciile periclitate la nivel internaţional, etc.)
Accesul în Pădurea Letea,care prezintă interes turistic major, a fost organizat pe trei trasee de vizitare, amplasate în zona tampon şi parţial în zona strict protejată.
Pentru plajele care aparţin rezervaţiei se caută soluţii pentru amenajare, după ce au fost deja luate cu asalt de turişti.