Jurnalul.ro Cultură Revista „România Occidentală”, un nou pas către Vest

Revista „România Occidentală”, un nou pas către Vest

de Magdalena Popa Buluc    |   

A apărut România Occidentală, noua publicație semestrială de politică externă și relații internaționale a Institutului Diplomatic Român (IDR). Lansarea a avut loc recent, la Centrul Infoeuropa al MAE, în prezența secretarului de stat pentru afaceri strategice, Iulian Fota, a redactorului-șef al revistei, Delia Voicu, și a Ancăi Ivașcu, redactor-șef al Editurii Monitorului Oficial.  

Acest prim număr, intitulat Viitorul UE este viitorul României, cuprinde un editorial de Iulian Fota (în calitate de fost director general al IDR și inițiator al publicației), articole, interviuri, documente diplomatice, recenzii.

Revista se deschide cu un mesaj de întâmpinare, semnat de Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe, care contribuie, deopotrivă, cu un material amplu, consistent, dedicat Rolului diplomației românești în configurarea viitorului României. Ambasadorul Iulia Matei, șeful Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, pledează, în câteva pagini, pentru importanța Conferinței privind viitorul UE, ca „dialog necesar”, iar Costinel Anuța, consilier la Delegația Permanentă a României la NATO, abordează Rolul scenariilor în exploatarea viitorului Europei, vorbind despre Aspecte practice și scenarii curente. Alexandru Lăzescu discută despre semnele schimbării ordinii mondiale în comentariul intitulat România într-o lume periculoasă. Sfârșitul iluziilor, iar Doru Pogoreanu, în retrospectiva Diplomație, perspectivă și dizidență în România anilor ’70-’80, investighează componenta anticipativă puternică pe care a avut-o diplomația noastră în cele două decenii. În articolul Viitorul. Problematică și perspective, Tinca Prunea-Bretonnet analizează subiectul cu instrumentele filosofiei (este doctor în filosofie al Universității Sorbona, dar și absolventă a Facultății de Studii Europene), iar profesorul Laurențiu Constantiniu propune o incursiune intitulată Românii și preocuparea față de studiul viitorului. Perspectivă istorică. Rubrica Politică externă și relații internaționale, pe care am rezumat-o mai sus, se încheie cu câteva pagini de omagiere a memoriei ambasadorului Mihnea Constantinescu, semnate de ministrul Bogdan Aurescu și de ambasadorul Emil Hurezeanu.

O altă secțiune a revistei este aceea de Studii diplomatice, unde Mihai Constantinescu scrie despre Diplomația inovativă, propunând O reformă în cinci pași (educația, digitalizarea, comunicarea, flexibilitatea și incluziunea), ce vizează, deopotrivă, ajustarea acestei activități profesionale în acord cu noile tehnologii și practici sociale, dar și transformarea practicienilor politicii externe în actori proactivi la nivelul comunității locale și internaționale.

Urmează rubrica Doctrina Titulescu, ce răspunde apelului marelui om de stat român: „Dați-mi o bună politică internă, ca să pot face o bună politică externă!” (un citat dintr-un discurs din 1932, reprodus pe coperta a IV-a a revistei). Articolul Doctrina Titulescu. Politica internă – condiție și resursă strategică pentru politica externă a României de Alexandru Drăgulin, are ca temă principală redescoperirea și revalorizarea, după 1989, a concepției de politică externă a lui Nicolae Titulescu, când, revenirea la democrație a României, după aproape o jumătate de secol de totalitarism, s-a sincronizat cu reintegrarea țării noastre în relațiile internaționale. De asemenea, definirea „statului agresor”, prevenirea și rezolvarea conflictelor armate cu ajutorul dreptului internațional stau la baza doctrinei Titulescu.

Secțiunea Interviu cuprinde o convorbire a Ilenei Racheru, directorul Direcției Furnizare de Expertiză a IDR, cu Nicu Popescu, ministrul afacerilor externe și al integrării europene din Republica Moldova, în care se fac referiri la cooperarea dintre România și Republica Moldova, la apropierea spirituală dintre cele două țări, ministrul Nicu Popescu vorbind pe larg despre reforma profundă a instituțiilor statului, proces amânat vreme de peste treizeci de ani, dar și despre provocările și pericolele majore de securitate din regiune.

Sumarul conține și o rubrică dedicată valorizării Arhivelor Diplomatice, unde istoricul Laurențiu Constantiniu, în materialul intitulat Grigore Gafencu: europeanul și democratul, publică un interviu al postului american de radio WEVD, din 25 martie 1949, la care au fost invitați fostul ministru român al afacerilor externe, Grigore Gafencu, și Christopher Emmet, membru al Parlamentului britanic. 

Revista se încheie cu recenziile semnate de către Laurențiu Constantiniu la volumul Europe, Russia and the Liberal World Worder. International Relations after the Cold War de Timofei Bordachev și de către Delia Voicu la ultima ediție a lucrării Salazarisme & fascisme de Yves Léonard.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri