Schema de escrocherie a fost înfăptuită de un grup criminal organizat format din membri din mai multe state. Prin urmare, operaţiunea a fost desfăşurată în comun cu procurorii DIICOT din România, cu sprijinul Direcţiei Investigaţii Strategice a Poliţiei din Ucraina, care a desfăşurat nouă percheziţii la Kiev, sub egida agenţiilor europene Eurojust, Europol şi Selec.
În acest caz, au fost efectuate miercuri 60 de percheziţii domiciliare în Republica Moldova, inclusiv la sediile unor persoane juridice, fiind identificate şi ridicate calculatoare, laptopuri şi unităţi de stocare a datelor, ştampile, înscrisuri, arme letale şi muniţie - două pistoale şi o puşcă de vânătoare, sume de bani, precum şi alte mijloace de probă. A fost dispusă măsura sechestrului asupra a 10 autoturisme.
Autorităţile judiciare din Republica Moldova au dispus măsura preventivă a reţinerii faţă de 12 inculpaţi.
Conform unui comunicat al DIICOT, acuzaţiile sunt de constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune, acces fără drept la un sistem informatic, efectuarea de operaţiuni în mod fraudulos, fals informatic, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, şantaj şi spălare a banilor.
Dosarul aflat pe rolul DIICOT a fost constituit ca urmare a sesizării formulate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, la acesta fiind reunite ulterior 120 de dosare penale înregistrate la alte unităţi de parchet privind sesizările formulate de 150 de persoane vătămate.
Din cercetări a rezultat că, în cursul anului 2022, pe teritoriul Republicii Moldova a fost constituită o grupare, ai cărei membrii au creat şi distribuit în mediul virtual (internet) reclame prin care era promovată posibilitatea unor câştiguri sigure, rapide şi substanţiale ca urmare a unor investiţii reduse (250 USD, 250 euro) în acţiuni/monede virtuale prin intermediul unor platforme de tranzacţionare online, anunţurile publicitare conţinând, pentru credibilitate, pozele unor persoane cu notorietate sau sigle ale unor unităţi bancare, publicaţii de specialitate economică sau posturi de televiziune.
Aceste reclame aveau ataşate link-uri către pagini web create tot de membrii grupării, care simulau platforme de investiţii la distanţă în acţiuni/monede virtuale, iar în momentul în care erau accesate se deschidea o pagină web tip formular de înregistrare, unde persoana trebuia să completeze numele, număr de telefon şi adresa de poştă electronică.
Ulterior, persoanele erau contactate de membrii grupării, care, prin folosirea de nume şi calităţi mincinoase (consultant financiar, broker de asigurări, recuperator de creanţe, ofiţer de securitate cibernetică, consilier personal de investiţii, expert financiar etc), le induceau în eroare în cadrul unor conversaţii telefonice prin prezentarea ca adevărată a împrejurării mincinoase că investind în acţiuni/monede virtuale prin intermediul acestora vor obţine câştiguri sigure, substanţiale şi rapide. Pentru efectuarea investiţiilor, sub pretextul creării conturilor pe platformele de tranzacţionare, li se solicita persoanelor vătămate fotografii ale actului de identitate, ale cardului bancar şi ale unei facturi de utilităţi.
După transmiterea documentelor şi transferul sumei către conturi indicate de membrii grupării, persoanele vătămate erau îndrumate să instaleze pe sistemele informatice folosite (telefoane mobile/calculatoare) programe informatice ce permit controlul de la distanţă al sistemului informatic pe care este instalat, în acest mod făptuitorii obţinând acces atât la sistemele informatice ale victimelor, cât şi la programele sau aplicaţiile informatice instalate pe acestea (aplicaţii de mobile/internet banking) şi implicit la conturile bancare şi conturile deschise pe platformele de monede virtuale.
Ulterior, folosind codurile de acces obţinute, membrii grupării accesau prin aplicaţiile de mobile banking conturile bancare ale persoanelor vătămate şi transferau sumele de bani din acestea în alte conturi aflate sub controlul lor. În acelaşi mod procedau şi cu conturile persoanelor vătămate deschise pe platformele de monede virtuale, cărora le modificau datele de acces/identificare şi transferau monedele virtuale în alte portofele electronice.
În situaţiile în care persoanele vătămate îşi manifestau reticenţa de a continua investiţiile sau de a plăti "taxele" pentru profitul obţinut, făptuitorii au recurs inclusiv la ameninţări.
Prejudiciul înregistrat de victime se ridică la aproximativ 15 milioane lei. AGERPRES