Jurnalul.ro Special România trebuie să-și regândească sistemul fiscal

România trebuie să-și regândească sistemul fiscal

de Adrian Stoica    |   

România are nevoie de o creștere semnificativă a veniturilor fiscale pentru că acest lucru ar ajuta sprijinirea unor sectoare de importanță strategică precum industria de apărare, industria energetică, agricultura/industria agroalimentară, sănătatea și educația.

 

Analizele arată că avem o fragilitate structurală a bugetului public, prin venituri fiscale foarte joase (circa 26 % din PIB în anii recenți față de media de 40 % în UE) și politici prociclice, care au generat deficite structurale foarte mari. Am ajuns să avem cel mai adânc deficit structural din UE (circa 5 % la finele lui 2019 și peste 7% din PIB în 2020), iar cheltuielile cu salarii și cele sociale înghit peste 80% din veniturile fiscale. În aceste condiții, ar trebui regândit regimul fiscal prin eliminarea privilegiilor necuvenite și a incoerențelor, reducerea masivă a evaziunii fiscale, ce lipsește bugetul public de venituri importante, potrivit  raportului de analiză a convergenței „România - Zona Euro, Monitor”, publicat pe site-ul Băncii Naționale a României.

Documentul, realizat de o echipă condusă de Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, trece în revistă evoluțiile economice în UE după izbucnirea războiului din Ucraina. Analiza precizează că încetinirea redresării economice este inevitabilă în Europa, în statele membre ale UE, care, multe dintre ele, importă masiv energie. 

Scumpirea energiei lovește economia

Prețurile la materiile prime de bază și metale au crescut și ele mult pe fondul dereglărilor în lanțurile de aprovizionare și al unor măsuri restrictive. „Și România resimte puternic creșterea brutală a prețului relativ al energiei, deși are o situație a aprovizionării cu energie mai bună decât a multor state din UE. De ce impactul în economie/societate este atât de profund și dureros derivă și din faptul că energia este input în toate produsele și serviciile, că are un cost ce se vede în toate celelalte costuri/prețuri. Pentru România sunt prognoze ce văd o creștere economică de 2-3% în acest an. Și prognozele privind inflația au fost revizuite în sus”, se spune în raport.

„Derogarea de la regulile fiscale în UE în perioada 2020-2022 și războiul din Ucraina nu exonerează politica publică autohtonă de nevoia de a realiza o corecție a dezechilibrelor macroeconomice, cu accent pe reducerea deficitului bugetar - de la 7,2% din PIB (ESA) în 2021 la circa 3% în câțiva ani. Finanțarea tot mai anevoioasă a datoriei publice (ajunsă la puțin peste 50% din PIB în februarie a.c.) implică chibzuință în cheltuirea banului public și o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, care să ne ajute să răspundem la provocări extraordinare actuale și viitoare”.

Raportul „România - Zona Euro, Monitor

Sectorul bancar nu este expus direct riscurilor asociate războiului

În ceea ce privește sectorul bancar, analiza relevă că indicatorii de sănătate financiară ce îl caracterizează se mențin la valori adecvate, fiind aliniați sau superiori calitativ mediilor europene. Sectorul bancar românesc nu este expus direct riscurilor asociate războiului din Ucraina, inclusiv din perspectiva sancțiunilor economice dispuse împotriva Rusiei deoarece nicio bancă din România nu are participații directe de capital cu origini într-una din cele două țări, iar expunerile instituțiilor de credit sunt reduse în ceea ce privește contrapartidele având țara de reședință Rusia sau Ucraina. Totuși, raportul atrage atenția că  eventualele inițiative legislative care ar afecta sectorul bancar trebuie bine analizate din perspectiva raportului cost-beneficiu și să fie promovate doar acele măsuri care au o miză importantă. Altfel, există riscul de a deteriora capacitatea actuală a sectorului bancar de a face față actualelor evoluții și de a majora incertitudinea și impredictibilitatea din sistem. 

Rata creditelor neperformante, în scădere

Nivelul solvabilității a cunoscut o creștere notabilă ca urmare a măsurilor luate în perioada pandemică, până la o valoare maximă istorică de 25,1% la finele anului 2020. Rata creditelor neperformante a cunoscut o îmbunătățire față de nivelul de 4,4% atins în iunie 2020, înregistrând o valoare de 3,6% în septembrie 2021, pe fondul continuării creditării, a procesului de curățare bilanțieră și a menținerii măsurilor micro și macro-prudențiale orientate către acest scop. O serie de provocări se mențin însă în contextul actualei situații provocate de războiul din Ucraina și de reverberațiile efectelor pandemiei, cea mai importantă fiind intensificarea potențială a riscului de credit în perioada următoare, ca urmare a incertitudinilor privind viteza de recuperare a economiei, dar și a calității asociate creditelor care au beneficiat de moratoriu (amânarea plății ratelor). 

Conform celor mai recente rezultate aferente exercițiului macro-prudențial de testare la stres a solvabilității, sectorul bancar românesc își menține în continuare capacitatea de a gestiona eventuale șocuri generate de scenarii macroeconomice pesimiste sau chiar caracterizate de un grad ridicat de severitate. 

Avertismentele Consiliului Fiscal

„Consiliul Fiscal, în mod repetat, a subliniat că avem nevoie de un buget public robust, cu venituri proprii substanțial mai mari. Vedem și acum că evenimente extraordinare, ca acest război, ilustrează fragilitatea bugetului public al României. Așa cum efecte ale schimbării de climă, ale tranziției energetice reclamă venituri bugetare mai mari”, se precizează în raport. Din această perspectivă, nivelul foarte scăzut al veniturilor fiscale este o problemă de securitate națională. De asemenea, autorii raportului arată că politica monetară nu poate compensa inconsecvențele și erorile din politica bugetară. „Un derapaj bugetar major pune presiune pe moneda națională, iar o intervenție a băncii centrale prin întărirea în exces a politicii monetare, pentru a compensa un derapaj bugetar, nu este lipsită de efecte indezirabile, să ne gândim, de pildă, la costul creditării. Este necesar deci un policy-mix chibzuit, prin considerarea trade-off-urilor”, spune Daniel Dăianu. 

„Am mare dificultate în a înțelege propuneri de diminuare de taxe în mod generalizat (la TVA de pildă) și impozite (la contribuții). Reducerea accizei la carburanți nu ar avea eficacitate. Scăderi de taxe și impozite, ce privesc venituri permanente ale bugetului public, ar îndrepta deficitul bugetar în direcția opusă unei consolidări bugetare. Iar piețele ne-ar penaliza, ar reacționa chiar dacă datoria publică este încă la un nivel gestionabil (sub 50 la sută din PIB). Un argument că o inflație mai înaltă, un deflator mai mare decât cifrele pe baza cărora s-a construit bugetul, ar ajuta execuția bugetară este înșelător. Iar că asemenea reduceri de fiscalitate ar fi numai temporare sună neconvingător. (…) Dacă măsuri de plafonare temporară și compensare a unor facturi, în domeniul energiei, au temei (chiar dacă se poate discuta alcătuirea concretă a acestora), o plafonare a prețurilor la alimente este periculoasă. Riscăm să avem penurie, să încurajăm specula. Se poate, în schimb, recurge la vouchere de protecție a cetățenilor foarte vulnerabili, care să le permită acces la alimente de bază. Nu are sens să ajuți pe cei care nu au nevoie, am risipi bani dintr-un buget public oricum sărac”, potrivit președintelui Consiliului Fiscal. 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri