Jurnalul.ro Ştiri Observator România vrea să dubleze alocarea din PIB pentru cercetare, dezvoltare şi inovare în cinci ani

România vrea să dubleze alocarea din PIB pentru cercetare, dezvoltare şi inovare în cinci ani

Noua ţintă asumată de autorităţi pentru cheltuielile ce vizează sectorul de cercetare – dezvoltare – inovare este de 1% din PIB, prin Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare în perioada 2022-2027, ţintă care nu ar putea fi atinsă fără contribuţia fondurilor private, conform KPMG.

„Ne dorim să utilizăm cercetarea – dezvoltarea – inovarea ca unul dintre instrumentele pentru creşterea economică. Important este să înţelegem că pe mediul de afaceri vrea să aplice aceste facilităţi. (...) Ştim constrângerile bugetare, dar cred că trebuie să avem în calcul faptul că, dacă nu ne aliniem la nivel de facilităţi, pierdem iarăşi teren în a atrage investiţii. Şi investiţiile străine pot fi atrase în România, pe lângă capitalul autohton”, a spus Ramona Jurubiţă, country managing partner KPMG România, în cadrul conferinţei „Facilităţile fiscale pentru cercetare-dezvoltare - un instrument la îndemâna României pentru creştere economică“, organizată de KPMG România în parteneriat cu Ziarul Financiar.

În prezent, în România, raportul cheltuielilor din PIB alocate acestor tipuri de activităţi este de 0,47%, cheltuielile realizate de statul român scăzând, chiar, marginal, deşi schemele de ajutor de stat au fost în creştere.

Pachetul de facilităţi fiscale oferit de România pentru activităţi din cercetare-dezvoltare cuprinde o deducere suplimentară de 50% din totalul cheltuielilor întreprinse în acest scop, amortizarea accelerată a activelor utilizate în scopuri de cercetare-dezvoltare şi scutirea impozitului pe veniturile din salarii ale cercetătorilor şi ale altor angajaţi implicaţi în cercetare-dezvoltare, inovare (CDI).

În Lituania, Slovacia, Ungaria, Polonia şi Croaţia, deducerile suplimentare ating valori semnificative de până la 300% din totalul cheltuielilor, arată studiul KPMG în România - ”Facilităţi fiscale şi alte instrumente de stimulare a activităţilor de cercetare-dezvoltare – un potenţial semnificativ la îndemâna României pentru creştere economică”.

Conform datelor furnizate de la Banca Mondială, citate de studiul KPMG, printre jucătorii cheie la nivel mondial în materie de cheltuieli cu CDI ca procent din PIB se numără: Israel (5,44%), S.U.A (3,45%), Coreea de Sud (4,81%), Japonia (3,26%) şi Suedia (3,14%).

La nivelul Uniunii Europene, datele oficiale publicate de către Eurostat arată situaţia aferentă anului 2020. În acest an, cheltuielile cu activităţile de cercetare – dezvoltare - inovare la nivelul Uniunii Europeneau fost, în medie, de 2,32% din PIB, o creştere de aproximativ plus 0,1% faţă de nivelul raportat în anul 2019.

De asemenea, este important de menţionat faptul că în ultimii cinci ani şi la nivelul UE27 ponderea din PIB a cheltuielilor aferente activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare a crescut cu Ă0,2%. Astfel, ţinta de 3% din PIB stabilită de Uniunea Europeană în cadrul Strategiei Europa 2020 a fost atinsă sau depăşită de doar cinci state membre: Suedia, Belgia, Austria, Germania şi Danemarca. Se remarcă faptul că România se află pe ultimul loc, cu doar 0,47% din PIB alocat activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare, în scădere cu 0,01% faţă de anul 2019.

(sursa: Mediafax)

Subiecte în articol: cercetare finantare
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri