Planul preliminar a fost aprobat de executivul condus de Bennett și prevede construirea a aproximativ 7.300 de locuințe în principala implantare evreiască din Golan, numită Katzrin, precum și în comunitățile mai mici din jur.
Mișcarea a fost posibilă, după ce precedenta administrație americană a recunoscut oficial suveranitatea israeliană asupra regiunii de frontieră cu Siria, în martie 2019, provocând un val de critici din partea comunității internaționale. În urma Războiului de Șase Zile, din 1967, Israelul a luat cu forța Platoul Golan de la sirieni, anexându-l apoi în 1981, printr-o decizie nerecunoscută nici până astăzi de către comunitatea internațională.
Ierusalimul forțează nota
„Acesta este momentul nostru. Acesta este momentul Înălțimilor Golan”, anunța Bennett într-o ședință specială a cabinetului său, la sfârșitul săptămânii trecute. „După ani lungi, în care nu s-a întâmplat nimic în privința amplorii implantării, obiectivul nostru este astăzi dublarea coloniei din Înălțimile Golan!”, preciza el.
„Scopul deciziei este dublarea numărului de rezidenți israelieni în Golan în următorii ani, ceea ce înseamnă un plus de 23.000 de persoane în zonă”, adăuga, ulterior, biroul de presă al premierului israelian.
În prezent, aproximativ 20.000 de druzi sirieni trăiesc încă în platoul stâncos vulcanic de importanță strategică - cu o altitudine medie de 1.000 de metri și o suprafață totală de 1.800 de kilometri pătrați -, pentru care Israelul și Siria se află încă în război, din punct de vedere tehnic. În zonă au loc ciocniri semifrecvente între locuitorii druzi și forțele militare israeliene, dar și proteste față de continuarea ocupației. Foarte probabil, construcția de noi colonii evreiești va declanșa și mai multe tulburări anul viitor.
Omagii aduse lui Trump
Premierul Bennett a lăudat în alocuțiunea sa recunoașterea oficială a suveranității israeliene asupra Înălțimilor Golan de către fostul președinte american Donald Trump, menționând și faptul că actualul șef al Casei Albe, Joe Biden, nu a dat până acum niciun semn că ar intenționa să revină asupra acestei decizii.
„Este de la sine înțeles că Înălțimile Golan sunt israeliene”, le-a spus Bennett membrilor cabinetului său. „Faptul că administrația Trump a recunoscut acest lucru, iar administrația Biden a clarificat că nu există nicio schimbare în această politică este, de asemenea, important”, a adăugat el.
În martie 2019, Trump a încercat să forțeze schimbarea percepției internaționale asupra Israelului prin propriul exemplu, așa cum o făcuse în urmă cu un an, atunci când mutase sediul ambasadei americane din Tel Aviv în Ierusalim. SUA au devenit astfel prima țară care a recunoscut suveranitatea israeliană asupra Platoului Golan.
„După 52 de ani, a sosit timpul ca SUA să recunoască pe deplin suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, care sunt de o importanţă strategică crucială pentru securitatea statului Israel şi pentru stabilitatea regională”, susținea, la vremea respectivă, liderul de atunci de la Casa Albă. „Astăzi, actele de agresiune ale Iranului și ale grupărilor teroriste, între care se numără și Hezbollah, în sudul Siriei, continuă să facă din Înălțimile Golan o potențială rampă de lansare pentru atacurile asupra Israelului”, își justifica Trump decizia.
Acesta este, de altfel, și principalul argument invocat de Ierusalim, care susține că un control total asupra platoului strategic este vital pentru a împiedica eforturile Iranului și ale aliaților săi din Siria de a distruge statul evreu.
Furtună de critici
La vremea respectivă, decizia Casei Albe a stârnit reacții vehemente în întreaga lume. Siria califica decretul american drept o „agresiunea flagrantă” asupra integrității sale teritoriale, care demonstra că administrația de la Washington era „principalul dușman” al arabilor. Rusia, care a anexat Crimeea prin forță, în 2014, anunța prin vocea purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, că decizia lui Trump „este un nou pas al SUA de încălcare a dreptului internațional”, ce va afecta stabilitatea Orientului Mijlociu.
Arabia Saudită, Bahrain, Qatar și Kuweit, aliați regionali arabi ai SUA, criticau, la rândul lor, decretul Casei Albe, considerând că acesta va avea un efect negativ asupra păcii din zonă, deoarece Platoul Golan este pământ arab.
Și alți aliați ai Washingtonului, precum Canada și Turcia, condamnau, la rândul lor, gestul lui Trump. Nu în ultimul rând, ONU preciza că statutul juridic al Înălţimilor Golan rămâne neschimbat, în pofida decretului emis de Casa Albă.
Biden rămâne ambiguu
În ciuda interpretării date de Bennett politicii actualei administrații de la Washington față de Înălțimile Golan, poziția executivului Biden rămâne ambiguă. Într-adevăr, Casa Albă nu a făcut până acum niciun gest care să contrazică politica americană inițiată de Trump în privința controversatului platou revendicat de Siria și Israel.
La începutul anului, șeful diplomației americane, Antony Blinken, afirma că exercitarea controlului asupra Înălțimilor Golan este „de o importanță reală pentru securitatea Israelului”. El adăuga însă: „Chestiunile juridice sunt altceva și, în timp, dacă situația din Siria s-ar schimba, ar apărea posibilitatea unei evaluări din partea noastră, dar nu ne aflăm acum nici pe departe în această eventualitate!”.
Cu toate acestea, Biden s-a arătat nemulțumit încă de la începutul președinției lui față de intențiile israeliene de extindere a implantărilor evreiești. Mai mult, Departamentul de Stat al SUA i-a iritat recent pe liderii israelieni, din cauza planurilor sale de redeschidere a unui consulat pentru palestinieni în Ierusalim. Israelul susține că aceasta este o încălcare legală a recunoașterii anterioare de către SUA a Ierusalimului drept capitală israeliană și, mai mult, că nu ar trebui să existe două reprezentanțe americane separate în aceeași „capitală”.
În consecință, rămâne de văzut dacă Joe Biden va avea obiecții explicite față de controversata intenție a Israelului de a-și extinde implantările din Înălțimile Golan, în condițiile în care, mai mult ca sigur, comunitatea internațională va vocifera la unison împotriva extinderii coloniilor evreiești.
„Este de la sine înțeles că Înălțimile Golan sunt israeliene!”
Naftali Bennett, prim-ministru al Israelului