Una dintre cele mai mari probleme ale românilor este că nu mai știm unde să găsim laboratorul care poate face analize bune. Nici acum nu au toate laboratoarele contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, pentru a putea deconta analizele medicale.
Mai mult, un lucru pe care cei mai mulți pacienți nu îl știu este că există laboratoare care afișează în fals o pretinsă colaborare cu Casa de Asigurări de Sănătate, dar de fapt nu au contracte. Un alt lucru pe care pacienții ar trebui să-l știe și să-l poată verifica este că au fost descoperite și laboratoare care de fapt nu pot face analize, pentru că nu au dotările necesare, iar probele biologice pe care le solicită din partea specialistului le trimit la alte laboratoare sau chiar aruncă probele de laborator.
Problema analizelor medicale în laboratoare nu poate fi bagatelizată, pentru că avem o situație extrem de îngrijorătoare în România.
Conform celui mai recent raport OECD, România este pe primul loc în UE la mortalitate din cauze prevenibile și tratabile, dar și pe ultimul loc la speranța de viață. Acest lucru are legătură directă cu laboratoarele de analize medicale, pentru că acele cauze ale deceselor pot fi prevenite și tratate doar pe baza unui diagnostic corect, iar diagnosticul se dă pe baza unor analize medicale corecte.
Dacă laboratoarele din România nu pot oferi servicii de cea mai bună calitate, la standarde europene, atunci românii vor muri în continuare „cu zile” – cum se spune în popor - din cauza unor afecțiuni care ar fi putut fi tratate, dar nu s-a putut, pentru că li s-au greșit analizele.
Există standarde europene și legislație
Pentru a preîntâmpina astfel de probleme, Uniunea Europeană a stabilit și chiar a impus, prin legislație, anumite standarde pentru acreditarea laboratoarelor de analize medicale. Cerințele de reglementare a pieței unice europene sunt implementate în fiecare stat de către un organism unic de acreditare. Dezvoltarea permanentă a pieței de bunuri și servicii necesită implementarea unor noi scheme de acreditare, pentru că totul este în continuă schimbare, iar standardele trebuie să fie adaptate permanent.
În acest context, ANMCS impune acum, prin act normativ, existența în România a două sisteme paralele de acreditare a laboratoarelor de analize medicale. Din punctul de vedere al reprezentanților autorității, proiectul de act normativ care a fost pus în transparență decizională, fiind publicat pe site-ul instituției pe 8 august 2024, a fost făcut pentru binele românilor.
Autoritatea a organizat, ieri, o așa-zisă dezbatere care s-a desfășurat online, la inițiativa ANMCS, dar a fost un fiasco, pentru că aproape toți participanții care au fost lăsați să pună întrebări au vorbit despre imposibilitatea ca statul român să introducă noul sistem de acreditări pentru laboratoarele de analize.
Nu toți cei care s-au înscris prin e-mail pentru participare la dezbatere au fost acceptați pentru intervenții online, sub pretextul că poșta electronică a ajuns după ora 16.30, anunțată ca termen-limită joia trecută. Un pretext foarte bun, dar invalidat de probele care arătau, cel puțin în cazul nostru, că e-mail-ul a fost trimis la ora 16.10, nicidecum după 16.30 – aspect ignorat inițial de reprezentanții ANMCS care au crezut că pot scăpa de întrebările din partea jurnaliștilor.
N-au reușit să scape, dar nici să răspundă la întrebarea noastră: având în vedere faptul că legislația europeană prevede existența în România a unui singur organism de acreditare agreat de UE, care aplică standardele europene pentru acreditarea laboratoarelor de analize medicale, cum va proceda autoritatea pentru a introduce încă un mecanism și ce fel de standarde va respecta acesta?
Aproape toți cei care au reușit să ia cuvântul au menționat, într-un fel sau altul, aceeași problemă: RENAR este singurul organism care acreditează laboratoarele de analize, conform standardelor UE.
Un singur organism național de acreditare
Regulamentul Comisiei Europene nr.765/2008 al Parlamentului European și Consiliului Europei, cel care stabilește politica UE în domeniul acreditării, prevede ca în fiecare stat UE să funcționeze un singur organism național de acreditare, care este evaluat periodic. În România, acesta este Organismul Național de Acreditare RENAR, iar orice certificat emis este recunoscut în UE și la nivel internațional.
România s-a angajat, prin apartenența la Uniunea Europeană, să respecte cele mai ridicate standarde din domeniul sănătăţii, iar RENAR are structură de ONG, la fel ca în cele mai multe state dezvoltate, deoarece organismul trebuie să fie independent și să funcționeze pe baze non-profit. Organismul de acreditare are grijă ca toate normele să fie respectate, oferind garanția că laboratoarele de analize medicale și o lungă serie de dispozitive din domeniul sănătății respectă cele mai înalte standarde și funcționează la cei mai buni parametri.
De acreditare depinde și contractul pe care laboratorul îl poate face cu Casa de Asigurări de Sănătate. Casă care ar trebui să sesizeze problema și să arate că nu poate deconta analize fără standarde recunoscute la nivel european.
Principalele argumente legislative
„În România există și funcționează, în cadru reglementat, un sistem național unic de acreditări reprezentat de RENAR, recunoscut pe baza evaluărilor periodice ale European Acreditation, desemnat de Comisia Europeană și Parlamentul UE, ca unic coordonator al activității de acreditare. Această coordonare se realizează în toate țările membre UE. Într-o țară membră UE nu poate să funcționeze decât un singur organism național de acreditare. În aceste condiții consider că asistăm la un abuz cras de reglementare față de reglementările UE. Întreb: cui folosește această nouă reglementare? Care vor fi efectele acestui demers la nivelul cetățenilor români, ai unei țări membre UE care trebuie să fie beneficiarii oricărui demers al statului român”, a întrebat, în cadrul dezbaterii, Nicolae Ștefan, președintele Asociației pentru Combaterea Abuzurilor și Falsificărilor.
Același lucru a fost precizat și de Raluca Savu, reprezentant RENAR, spunând că solicită respingerea noului proiect de standarde pentru laboratoare medicale, pentru că există un regulament al UE care precizează foarte clar faptul că doar organismul național de acreditare poate să asigure acreditarea în acest sens.
Întrebarea pe care și-au pus-o toți cei care au intervenit în cadrul dezbaterii care a avut loc ieri a fost aceeași: se va încălca regulamentul european? Pe teritoriul unui stat membru nu pot activa mai multe organisme de acreditare pentru o aceeași activitate, iar noul standard nu poate fi introdus într-un stat membru UE. „Din punctul meu de vedere, acest standard nu poate exista”, a mai precizat reprezentanta RENAR.
Poate fi „un tun rapid”, pentru bugetul pe 2025
Foarte supărat a fost și Vasile Cazan, reprezentantul Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor şi Intereselor Consumatorilor, care inițial nu a fost inclus pe lista vorbitorilor. Acesta consideră că noul standard nu este altceva decât un mod de a scoate bani de la laboratoare, în detrimentul intereselor pacienților români. În plus, asociația pe care o reprezintă a înaintat o adresă către autoritate, dar nici măcar nu a fost menționată în cadrul dezbaterii.
„În primul rând nu ați pomenit nimic despre adresa prin care v-am somat. Faceți o dezbatere reală! Cine sunt beneficiarii acestor laboratoare pentru care cineva a făcut un proiect de standard? Dorim să excludeți acest proiect, ținând cont că în scurt timp cineva din cadrul Ministerului Sănătății vrea să candideze la Iași și și-a permis să facă așa ceva. Îmi doresc foarte mult să nu mai aud de instituția dumneavoastră care ține de interese materiale, nu de consumatori”, a menționat acesta.
Un aspect interesant, amintit de Liviu Florin Manta, reprezentant RoLab: faptul că adoptarea noului standard ar introduce o contradicție cu standardul deja recunoscut la nivel european, iar prezentul standard trebuie să primească statut de standard național, iar toate standardele naționale conflictuale trebuie să fie anulate până în decembrie 2025.
În aceste condiții, legiferarea introducerii noului standard pentru o perioadă limitată, cunoscându-se faptul că UE impune eliminarea acestuia din decembrie anul viitor, ar putea fi interpretată ca o strategie de a se obține niște bani în plus de la laboratoarele medicale pe anul viitor, adică „un tun” dat de autoritatea statului, pe ultima sută de metri.
Dezbaterea a fost moderată de Alexandra Iutis, director de standarde la ANMCS, care a precizat că se vor analiza toate propunerile care au venit din partea participanților și vor fi formulate răspunsuri.
Raportul OECD arată realitatea românească
Analizele medicale de laborator joacă cel mai important rol în stabilirea diagnosticului corect. Conform Profilului de Țară din anul 2023 realizat de OECD, România a ocupat, în anul 2020, primul loc în Uniunea Europeană la decese prin cauze prevenibile și tratabile. Numărul de decese prin cauze tratabile a fost de 2,5 ori mai mare decât media UE: în România - 235 la 100.000 de locuitori, media UE fiind de 92 la 100.000 de locuitori.
Același raport consideră că mortalitatea prin cauze tratabile reprezintă un indicator al eficacității sistemului de sănătate. Principala cauză a mortalității prin cauze tratabile în România este boala cardiacă ischemică, urmată de pneumonie și accidentul vascular cerebral.
Investigațiile și analizele medicale au o importanță majoră în diagnosticarea ischemiei cardiace, mai ales în formele silențioase ale acestei afecțiuni, în care diagnosticul poate fi pus doar în baza investigațiilor medicale, pentru care UE a impus standarde clare.
„Aplicarea standardelor și reglementărilor europene de acreditare nu este o opțiune pentru statele membre, ci o obligație. În domeniul Sănătății, acestea asigură calitatea unitară, încrederea și recunoașterea serviciilor medicale în spațiul european. Pacientul român este pacient european nu trebuie să rămână doar un slogan fără conținut. Am convingerea că prin aplicarea standardelor europene putem ameliora datele privind mortalitatea prin cauze evitabile din România și putem crește gradul de siguranță și încredere al pacienților în sistemul de Sănătate. RENAR si-a declarat permanent disponibilitatea de a sprijini demersurile instituțiilor statului pentru a asigura implementarea tuturor standardelor de calitate stabilite la nivel european”, explică Prof. Univ. Dr. Ing. Dr. h. c Fănel Iacobescu, președintele RENAR. La nivel național, peste 900 de laboratoare de analize medicale sunt acreditate RENAR.