Conform unui scenariu extrem de vehiculat în legătură cu miza “ungerii” Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef al Parchetului European, actualul europarlamentar Monica Macovei, care se află la final de mandat, ar urma să lucreze în calitate de consilier al noului şef al EPPO. Asta, numai dacă fosta şefă a DNA va ajunge să conducă această structură. Lobby-ul evident pe care Macovei l-a exercitat în favoarea lui Kovesi, faptul că a participat activ la înfiinţarea Parchetului European şi că a făcut parte din comisiile care au audiat candidaţii, toate puse în balanţă cu scopul pe care l-ar urmări, de a-şi asigura un post “cald”, prin intermediul lui Kovesi, amintesc de un dosar penal, foarte răsunător, instrumentat relativ recent de către chiar DNA, condus de Laura Kovesi. Este vorba de încercarea, din 2015, a procurorilor lui Kovesi de a-l pune sub acuzare pe fostul prim-ministru Victor Ponta, pentru trei infracţiuni de conflict de interese, pentru că l-a numit pe Dan Şova în trei funcţii ministeriale în Cabinetul pe care îl conducea, în condiţiile în care între Şova şi Ponta au existat relaţii anterioare care i-au adus lui Ponta anumite foloase. Iar, dacă acuzaţiile nu s-au concretizat într-un rechizitoriu, nu a fost pentru că DNA, condus de Kovesi, a renunţat la ele, ci pentru că Parlamentul, solicitat să permită începerea urmăririi penale în această cauză, a respins, prin vot, continuarea cercetărilor. PR-ul şi acţiunile concrete făcute de Macovei pentru Kovesi, în Parlamentul European, cu scopul de a deveni, ulterior, consilier al acesteia, se înscriu aproape perfect în ceea ce acuza, în urmă cu patru ani, parchetul lui Kovesi, când a cerut anchetarea lui Victor Ponta.
Scandalul legat de participarea Laurei Codruţa Kovesi la procedurile din Parlamentul European, în vederea desemnării noului procuror-şef al Parchetului European (EPPO), dublat de scandalul şi mai mare în care este implicată fosta şefă a DNA, prin punerea ei sub acuzare, în două dosare penale, de către Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, precum şi greva nelegală, fără precedent, a unor procurori şi judecători din România au lăsat să treacă mai puţin observat un detaliu extrem de important al afacerii numite “EPPO”. Lobby-ul cel mai puternic, în favoarea lui Kovesi, pentru desemnarea acesteia a fost făcut de europarlamentarul Monica Macovei, cea care a contribuit decisiv la înfiinţarea acestei structuri continentale de parchet.
în 29 aprilie 2015, Parlamentul European a aprobat Raportul întocmit de Monica Macovei privind Regulamentul de Înfiinţare a Biroului Procurorului European cu 287 de voturi “pentru”, 165 de voturi “împotrivă” şi 33 de abţineri. Ulterior, aceeaşi Monica Macovei a diseminat, prin luări de poziţie pentru diferite publicaţii, informaţia potrivit căreia viitorul procuror-şef european, spre deosebire de procurorii europeni sau de cei delegaţi, nu va fi desemnat de statele care au aderat la EPPO.
În 2019, cea care a făcut parte atât din Comisia LIBE, cât şi din Comisia CONT, care au desemnat, prin vot, candidatul cu care Parlamentul European se va prezenta la negocieri cu reprezentanţii Consiliului, dar şi cea care a făcut parte din comisia de numărare a voturilor, este aceeaşi Monica Macovei.
În toată perioada derulării procedurilor cu privire la şefia Parchetului European, Monica Macovei a făcut un PR mai mult decât vizibil pentru Laura Codruţa Kovesi, atacând în termeni duri Guvernul PSD-ALDE, pentru că nu a optat pentru o poziţie de susţinere a fostei şefe a DNA în votul din Consiliu, dar şi prin mesaje transmise eurodeputaţilor, în care înfierează ancheta derulată de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, afirmând că toate acuzaţiile aduse Laurei Kovesi sunt false.
Ipoteza, vehiculată pe canalele de la Bruxelles
Mai multe surse politice de la Bruxelles, citate inclusiv de jurnalişti de calibru de la Bucureşti, susţin că, dacă Laura Codruţa Kovesi va reuşi să acceadă la funcţia de procuror-şef al Parchetului European, în ciuda problemelor penale pe care le are şi a faptului că nu întruneşte condiţiile pentru acest post, atunci Monica Macovei va deveni consiliera lui Kovesi la EPPO, un fel de “eminenţă cenuşie” din spatele dosarelor pe care această structură meta-statală de parchet urmează să le instrumenteze începând din anul 2021.
Fostul senator liberal Sorin Roşca Stănescu, jurnalist cu greutate, a scris, recent, că “în plan european, Monica Macovei şi-a utilizat întreaga influenţă pe care o are pentru a o susţine necondiţionat pe Laura Codruţa Kovesi, pentru a încuraja promovarea ei de către cancelarul german Angela Merkel în înalta funcţie de procuror-şef al Parchetului European”. “Şi să ne reamintim, dacă tot vorbim despre influenţa Monicăi Macovei, că la origine acest proiect al Parchetului European o are chiar pe ea drept principal autor. O idee extrem de convenabilă pentru nucleul dur al Uniunii Europene şi în primul rând pentru Germania, care, începând din 2021, va avea posibilitatea să extindă experimentul făcut prin DNA în România la nivelul statelor din estul Uniunii Europene. Se va pune astfel în funcţiune o maşinărie pentru zdrobirea unor afaceri, care vor fi puse pe lista neagră, pur şi simplu pentru că vor fi concurente ale concernelor aparţinând nucleului dur UE şi, în aceeaşi măsură, o maşinărie de zdrobit oameni politici, puşi şi ei pe lista neagră, întrucât se vor opune acestui proces. Dacă pentru noi parteneriatul dintre cele două doamne poate fi toxic şi chiar exploziv, pentru nucleul dur UE el este benefic. Aşa că, în mod garantat, Monica Macovei va deveni eminenţa cenuşie a noului Parchet European din funcţia de consilier al procurorului-şef, cu condiţia ca acest procuror-şef să devină Laura Codruţa Kovesi. Iar prin instalarea Monicăi Macovei drept consilier, să reţinem că Berlinul va avea o pârghie suplimentară de control asupra Laurei Codruţa Kovesi”, scrie Sorin Roşca Stănescu.
Kovesi a încercat să-l “paradească” pe Ponta pentru o chestiune similară
Dacă planul accederii Laurei Kovesi, prin sprijin politic, la şefia EPPO va avea succes şi dacă informaţiile referitoare la noua funcţie a Monicăi Macovei în cadrul acestei structuri se vor confirma, este foarte probabil să ne confruntăm cu o situaţie similară celei care a zguduit scena politică de la Bucureşti, în vara anului 2015.
5 iunie 2015 este ziua în care Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de Combatere a Infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, a solicitat Camerei Deputaţilor aviz în vederea începerii urmăririi penale faţă de Victor Ponta, prim-ministru în funcţie la acea dată, sub aspectul săvârşirii a trei infracţiuni de conflict de interese în formă continuată, “fapte aflate în legătură cu funcţia de prim-ministru al României”, conform unui comunicat de presă remis de instituţia condusă, la acel moment, de Laura Codruţa Kovesi. DNA arăta că, “în calitatea de prim-ministru, Ponta Victor Viorel l-a desemnat pe Şova Dan Coman, în luna august 2012, în funcţia de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, în luna decembrie 2012 în funcţia de ministru delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, în luna februarie 2014 ca ministru interimar al Transporturilor şi în luna martie 2014 ministru al Transporturilor, în condiţiile în care Ponta Victor Viorel a beneficiat, în trecut, de foloase din partea lui Şova Dan Coman”. Procurorii mai arătau că aceste foloase erau o sumă de bani, generată de încheierea unei convenţii între două case de avocatură şi un autoturism pe care Ponta l-ar fi folosit şi în legătură cu care a preluat un contract de leasing.
Aceste fapte au fost reţinute în timp ce Ponta era deja urmărit penal în dosarul “Turceni-Rovinari”, în care, ulterior, a fost achitat, şi, dacă aceste conflicte de interese nu au ajuns să fie transpuse, oficial, ca acte reţinute în sarcina fostului premier printr-un rechizitoru, a fost că, la acel moment, Camera Deputaţilor a votat împotriva începerii urmăririi penale.
Faptul că Şova a ajuns ministru, numit de Ponta, după ce Şova a generat foloase pentru Ponta nu este cu nimic diferit de scenariul în care Monica Macovei ar putea ajunge consiliera lui Kovesi, la EPPO, după ce Kovesi a beneficiat de foloase (PR, acte în Parlamentul European, lobby mai mult sau mai puţin la vedere, întrebări “servite” la audierile din comisiile LIBE şi CONT etc.) din partea Monicăi Macovei pentru a ajunge la şefia Parchetului European. În Codul Penal românesc, la articolul 301, care descrie fapta de conflict de interese, se arată că “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial pentru sine (…), inclusiv pentru o persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Iar, în cazul în care s-ar constitui un dosar penal în legătură cu aceste posibile fapte, competenţa de urmărire penală ar reveni Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, având în vedere că ar implica un magistrat în funcţie (Kovesi).
Conducerea PE apreciază pozitiv grupul infracţional organizat şi represiunea nedreaptă
La sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, i-a transmis ministrului român al Afacerilor Europene şi preşedinte în exerciţiu al Consiliului Uniunii Europene, George Ciamba, o scrisoare oficială în care îi aduce la cunoştinţă că Laura Codruţa Kovesi este candidatul Parlamentului European pentru funcţia de şef al Biroului Procurorului Public European (EPPO). Apoi, într-un mesaj pe Twitter, acelaşi Tajani a scris despre Kovesi că “are toate calităţile necesare pentru a face o treabă foarte bună. Avem nevoie de mai multe femei exemplare ca ea în poziţii de conducere”.
Mesajul preşedintelui Parlamentului European vine la mai puţin de 24 de ore după ce Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a început urmărirea penală împotriva Laurei Codruţa Kovesi pentru constituirea unui grup infracţional organizat, în modalitatea coordonării şi cinci infracţiuni de complicitate la represiune nedreaptă sub forma participaţiei improprii. Faptele sunt presupus a fi săvârşite în perioada 2015-2016, când Kovesi exercita funcţia de procuror-şef al DNA, când ar fi coordonat, prin ordine şi dispoziţii date, grupul infracţional iniţiat de procurorii DNA Ploieşti, Lucian Onea şi Mircea Negulescu, împreună cu un ofiţer de poliţie judiciară, grup la care au aderat alţi trei procurori şi un alt poliţist, care au acţionat în mod coordonat, în scopul comiterii infracţiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual şi uz de fals.
“Ordinele şi dispoziţiile avute în vedere constau într-o circulară prin care a admis posibilitatea audierii pe parcursul urmăririi penale a aceleiaşi persoane, atât în calitate de martor cu identitate protejată, cât si în aceea de martor cu identitate reală, precum şi într-un ordin privind adoptarea unor practici unitare în administrarea probelor audio/video la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ordin prin care ar fi fost încălcate dispoziţiile art. 143, alin. 2 şi 4 Cod procedură penală, întrucât s-a dispus transmiterea către instanţele de judecată numai a suporturilor care conţin convorbirile relevante în cauză”, se arată într-un comunicat al Parchetului General. Mai mult, prin conduita sa de procuror ierarhic, prin dispoziţiile pe care le-a luat cu privire la un act de sesizare a instanţei prin ignorarea referatelor procurorilor cu funcţii de conducere din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie — Structura Centrală, Kovesi l-ar fi determinat pe un procuror-şef secţie să confirme, fără vinovăţie, un rechizitoriu nelegal şi netemeinic şi să dispună, astfel, trimiterea în judecată a cinci persoane, despre care un număr de patru procurori au precizat în scris că nu se impune trimiterea în judecată” .
Monica Macovei este cea care a întocmit Raportul pentru înfiinţarea EPPO, a făcut PR pentru Kovesi, i-a “servit” întrebări ajutătoare pe parcursul audierilor şi a numărat voturile.
O eventuală angajare în funcţia de consilier al şefului EPPO, în aceste condiţii, le-ar putea pune pe Kovesi şi Macovei în situaţia lui Victor Ponta, din 2015, când DNA a vrut să-l urmărească penal că l-a numit pe Dan Şova în funcţia de ministru.