Un proiect de lege depus zilele trecute la Parlament prevede modificarea limitei minime de vârstă a răspunderii penale, prin reducerea acesteia de la 14 ani la 12 ani. Această măsură nu va fi aplicată automat tuturor sancțiunilor penale, ci doar pentru infracțiunea de omor, și va fi condiționată de evaluarea psihologică și psihiatrică a minorului pentru stabilirea existenței discernământului.
Inițiativa este o reacție la „creșterea vizibilă a infracționalității juvenile grave”, precizează autorul propunerii legislative, și adaptarea cadrului legal la noile realități sociale și maturizarea accelerată a minorilor, pe fondul accesului timpuriu la informație.
Propunerea legislativă privind coborârea vârstei răspunderii penale a fost înregistrată, săptămâna trecută, pentru dezbatere, la Senat, de către deputatul Ştefan-Alexandru Băişanu și vizează modificarea art. 113 din Codul Penal.
În prezent, Codul Penal al României stabilește că minorii sub 14 ani nu pot fi trași la răspundere pentru fapte penale, iar pentru cei cu vârste între 14 și 16 ani, răspunderea penală este posibilă, dar numai dacă se dovedește că fapta a fost comisă cu discernământ.
Măsura propusă acum prevede reducerea acestei vârste de la 14 ani la 12 ani, însă în condiții strict reglementate de lege.
„Actualul cadru legislativ prevede lipsa răspunderii penale sub 14 ani, indiferent de gravitatea faptei sau de nivelul de discernământ al minorului, ceea ce poate genera un sentiment de inechitate socială și poate afecta încrederea publicului în actul de justiție. Propunerea de față urmărește corectarea acestei lacune, fără a elimina protecția specială acordată minorilor”, se arată în expunerea de motive.
Răspundere condiționată de discernământ și reeducare
Concret, proiectul legislativ stipulează că „minorul care nu a împlinit vârsta de 12 ani nu răspunde penal”, iar „minorul cu vârsta cuprinsă între 12 și 14 ani răspunde penal numai pentru infracțiunea de omor, prevăzută la art. 188, dacă se dovedește că a săvârșit fapta cu discernământ și se va face tot posibilul pentru recuperarea și educarea acestuia din perspectiva medicală, educațională și de reintegrare socială”.
În cazul unui minor cu vârsta cuprinsă între 14 și 16 ani, acesta „va răspunde penal numai dacă se dovedește că a săvârșit fapta cu discernământ”, iar „minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal potrivit legii”.
Altfel spus, dacă se dovedește că a existat discernământ, copiii între 12 și 14 ani vor răspunde penal exclusiv pentru infracțiunea de omor simplu (la care face referire art. 188), nu și pentru alte tipuri de infracțiuni, în timp ce adolescenții între 14 și 16 ani răspund și în cazul în care comit alte infracțiuni prevăzute în Codul Penal.
„Reducerea limitei de vârstă nu presupune aplicarea automată a sancțiunilor penale, ci instituirea unui cadru excepțional, condiționat de:
evaluarea psihologică și psihiatrică a minorului;
stabilirea existenței discernământului;
aplicarea unor măsuri adaptate vârstei și dezvoltării acestuia, cu accent pe reeducare și reintegrare socială”, explică inițiatorul în expunerea de motive, precizând că menținerea unei limite rigide, exclusiv cronologice, cum este în Codul Penal actual, nu mai reflectă întotdeauna realitățile sociale actuale și „poate crea un dezechilibru între principiul protecției minorului și cel al responsabilității juridice”.
Accesul timpuriu la informație duce la o maturizare accelerată
Potrivit deputatului Alexandru Băişanu, modificarea propusă vine ca urmare a evoluțiilor sociale și comportamentale ale copiilor, care au parte de o maturizare mai rapidă în contextul accesului la noile tehnologii și la informație, astfel că unii dintre cei cu vârste cuprinse între 12 și 14 ani „pot înțelege semnificația faptelor lor și consecințele juridice și sociale ale acestora”.
„Necesitatea acestei modificări este determinată de:
evoluția accelerată a maturizării cognitive și sociale a minorilor, determinată de accesul timpuriu la informație și la contexte sociale complexe;
existența unor situații excepționale în care minori sub 14 ani pot manifesta un nivel de discernământ comparabil cu cel al minorilor peste această vârstă;
lipsa unui răspuns juridic adecvat în cazul faptelor de o gravitate deosebită, ceea ce poate conduce la percepții de inechitate și la diminuarea încrederii în sistemul de justiție penală”, conform expunerii de motive.
Proiectul legislativ nu face însă nicio referire la articolul 189 din Codul Penal actual, care reglementează omorul calificat (săvârșit în circumstanțe agravante precum premeditarea, interesul material, cruzimi, asupra a două sau mai multe persoane, sau asupra unei femei gravide).
Unul dintre principalele motive politice pentru a propune scăderea vârstei răspunderii penale la 12 ani este „reacția la creșterea vizibilă a infracționalității juvenile grave, inclusiv cazuri șocante comise de minori de 13-14 ani, care au declanșat discuții publice și politice”, subliniază deputatul.
Inițiatorul proiectului de lege dă și câteva exemple de state - atât din Europa, cât și de pe alte continente - care prevăd forme de răspundere penală sub vârsta de 14 ani pentru infracțiuni de o gravitate extremă, în cadrul unor sisteme speciale de justiție juvenilă.
Printre țările în care răspunderea penală începe de la 12 ani sunt amintite: Grecia, Turcia, Israel, Olanda, Canada și Argentina.
Totodată, sunt enumerate și mai multe țări în care răspunderea penală începe chiar înainte de vârsta de 12 ani: Anglia și Țara Galilor - de la 10 ani; Irlanda - de la 12 ani, în general, dar de la 10 ani pentru infracțiuni grave; Elveția - de la 10 ani; Scoția - istoric de la 8 ani (deși sistemul e mai mult protector decât penal); Australia - de la 10 ani (în majoritatea statelor); Noua Zeelandă - de la 10 ani pentru fapte foarte grave; Africa de Sud - de la 10 ani; India - de la 7 ani (cu evaluare psihologică între 7-12); Bangladesh - de la 9 ani; Pakistan - de la 7 ani; Nigeria - de la 7 ani (în unele state).
Parlamentarul subliniază însă că inclusiv în statele cu prag foarte scăzut al vârstei răspunderii penale nu se aplică pedepse ca la adulți, accentul fiind pus pe reeducare, protecție și evaluare psihologică. De asemenea, „închisoarea este extrem de rară sau interzisă pentru copiii mici”, menționează acesta.
Peste 320.000 de oameni au semnat o petiție online - lansată în urma uciderii adolescentului de 15 ani din Cenei (Timiș) și denumită simbolic „Legea Mario” - prin care cer modificarea legislației și scăderea vârstei responsabilității penale la 10 ani, în cazul infracțiunilor de omor sau omor calificat.