"Cea mai importantă pentru transformarea digitală a României este Legea 9/2023 prin care copiile după actele emise de statul român, la toate nivelurile, central, ocal, companii de utilitate publică, universități, de la începutul lunii iulie va fi ilegală solocitarea dosarului cu șină.
E complicat de avansat în clasamentul DESI și pentru că măsoară performanța de un an înainte, deci în 2023 va fi măsurată performanța din 2022 iar România a început foarte târziu procesul de transformare digitală. Cred că putem să marcăm începutul când a fost înființată Autoritatea pentru Digitalizarea României. Am început de trei ani, asta este realitatea. Abia acum, în luna mai, sperăm să putem prezenta public acest proiect care rezolvă primul pas al unei transformări digitale - Identitatea digitală. Va fi o aplicație prin care fiecare se va putea identifica în raport cu statul român, că vorbim de ghișeul.ro, de SPV de la ANAF, de platformele de la Ilfov sau de la Cluj, sau de la Bihor. Înseamnă că vom avea un singur set de credențiale la cel mai înalt nivel de securitate din UE.
În clasamentul DESI toate aceste măsuri, toți acești pași mici, cazierul judiricar online, aplicația d e mobil ghișeul.ro, concurând vechimea în muncă și contractul individual de muncă tot prin ghișeul.ro, și alte proiecțele la care noi lucrăm se vor vedea, dar nu peste noapte. Ne putem aștepta ca avansul să fie înregistrat din 2024 încolo", explică ministrul.
Republica Moldova dă clasă României și multor altor state europene în privința digitalizării.
"Din perspectiva mea, ingredientul secret e continuitatea politică. Asta înseamnă că, așa cum Republica Moldova a avut timp de 10 ani prioritate zero transformarea digitală, indiferent de guvernele care au fost la Chișinău, inclusiv guvernări mai puțin favorabile occidentalizării țării, nu au umblat la acest obiectiv, s-au ținut de el, au mizat pe aceeași echipă de specialiști și iată că astăzi Republica Moldova dă clasă nu doar României, ci multor altor state, având peste 200 de servicii publice digitalizate", spune Sebastian Burduja.
Pentru digitalizarea administrației publice trebuie să existe consens politic.
"Continuitate, voință politică și chiar un consens politic între toate forțele prezentate la nivelul coaliției de guvernare. Prim-ministrul României și-a asumat, și cred că este primul după foarte mulți ani, sau poate primul care a spus că transformarea digitală este prioritate națională, prioritate zero. pe parte legislativă am reușit să punem câteva cărămizi importante, mă refer la legea cloud-ului guvernamental, la legea securității cibernetice, legea anti Karsperski, cea care a interzis produsele rusești din terminalele publice și vrm continua acest efort cu Strategia națională de inteligență artificială, cu un cadru normativ pentru blockchain și criptoactive. Important este să existe continuitate și voință de la cel mai înalt nivel pentru a transforma digital România.
Avem o situație, pe zonele albe, România s-a angajat să acopere cu internet în bandă largă câteva sute de localități din fonduri europene. Vorbesc de Programul operațional competitivitate. Noi trebuie să finalizăm aceste investiții și să tragem banii până la sfârșitul anului, și sunt multe județe unde nu se emit autorizații de construire. Nu mă refer la poduri, autostrăzi sau lucrări foarte complexe de infrastructură. E vorba de rețele de internet în bandă largă și suntem ținuți în loc de ani de zile de autorități care nu înțeleg cât de importante sunt aceste investiții. Trebuie Ministerul Dezvoltării să-și asume anumite îmbunătățiri, eficientizări împreună cu noi, le stăm la dispoziție cu toată expertiza pe care o avem", conchide demnitarul.