Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Confuzia de la care a pornit acest fake news are la bază, însă, o dezbatere mai veche, la nivel european, privind taxarea și chiar interzicerea folosirii apei din pânza freatică pe care românii o utilizează în mod frecvent, din puțuri și fântâni. Apele Române au venit imediat cu explicații privind delictele vizate de modificarea legislativă, iar Diana Buzoianu a dat declarații publice, pentru a explica de ce noile prevederi legislative nu se referă la utilizarea apei din gospodării - din puțuri și fântâni, ci doar la captarea ilegală a apelor subterane și supraterane de către cei care își fac rezerve sau care o folosesc pentru propriile irigații, lăsând, uneori, sute de localități fără apă în puțuri și fântâni. Deși Apele Române au primit sute de sesizări, în ultimii ani, inclusiv de la Jurnalul, pentru a face verificări pe teren, mai ales în zonele montane și submontane, unde sunt foarte multe instalații de acest fel, amplasate și utilizate ilegal, până acum nu s-a luat nicio măsură de stopare a acestui fenomen. Inițiativa legislativă a Ministerului Mediului este primul pas pentru stoparea fenomenului.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat, săptămâna trecută, că a elaborat și pune în transparență un proiect de lege care crește foarte mult sancțiunile pentru infracțiunile de mediu. Proiectul de modificare legislativă va transpune în legislația națională Directiva europeană privind criminalitatea de mediu, incluzând și pedepse drastice pentru cei care captează ilegal apele subterane și de suprafață - dar nu se referă la fântânile și puțurile din curțile oamenilor, ci la instalații prin care se fură apa din pânza freatică sau se captează cursurile de apă de suprafață, secând totul, pe sute de kilometri, de mai mulți ani.
De peste 15 ani, pentru agricultori au fost lansate pe piață sisteme de captare a apelor subterane și de colectare, pentru a se putea face rezerve, cu scopul de a se asigura irigațiile. Aceste sisteme se pot cumpăra pe piața liberă, dar pentru folosirea lor este nevoie de autorizații - pe care mulți nu le mai cer și preferă să folosească ilegal aceste metode prin care își asigură surplusul de apă în scop personal, lăsând, uneori, sute de localități cu fântânile și puțurile secate, iar în alte situații, în zonele montane și submontane sunt zone de zeci de kilometri pe care nu mai curge niciun fir de apă, riscându-se deșertificarea.
Inițiativa Ministerului Mediului este primul pas către o situație de normalitate, după ce Apele Române au ignorat această problemă, în ultimii zece ani. Deși au fost zeci de mii de români afectați de aceste captări ilegale de apă, mai ales vara, în perioadele de secetă, „hoții de apă” nu au fost niciodată nici măcar căutați, iar la solicitările făcute de Jurnalul, Apele Române au răspuns că nu au oameni disponibili pentru a merge pe teren, să caute locurile din care se extrage apa. Nici măcar dronele achiziționate în ultimii patru ani de Apele Române nu au fost folosite în acest scop - deși reprezintă soluțiile ideale pentru identificarea acestor sisteme ilegale amplasate pe teren accidentat, de cele mai multe ori fiind în păduri, pe munte, în porțiuni foarte greu accesibile, exact acolo unde se știe că niciun angajat al instituțiilor de control nu va ajunge.
Există instalații de captare a apelor subterane
Exact pe aceste probleme instituționale s-au bazat și „hoții de apă” - cei care au cumpărat instalații de captare ilegală a apelor din subteran și care au lăsat localitățile din împrejurimi fără apă. Astfel, modificarea legislației este un pas extrem de important, inclusiv prin introducerea pedepselor cu închisoarea până la 7 ani pentru cei care folosesc aceste metode de captare a apei din pânza freatică, pentru că doar astfel pot fi salvate sutele de localități afectate în ultimii zece ani de acest fenomen.
Investigația făcută de Jurnalul în ultimii șase ani arată că nordul județului Dâmbovița a fost una dintre zonele cele mai afectate, unde în ultimii trei ani au secat aproape toate izvoarele, pâraiele, puțurile și fântânile, nu doar în perioadele de secetă declarată, pe timpul verii, ci pe tot parcursul anului. După mai multe sesizări și discuții cu reprezentanții Ministerului Mediului și ai Apelor Române, o remediere s-a putut observa abia din primăvara acestui an, când nivelul pânzei freatice a revenit la normal, în zona dintre Fieni și Sinaia - inclusiv debitul râului Ialomița fiind la cote acceptabile, după aproape patru ani în care aproape dispăruse. De asemenea, în localitățile Pietroșița și Moroeni au reapărut cursuri de apă care nu mai existau după 2022, când au secat brusc și inexplicabil.
Această revenire la normalitate arată că la nivel instituțional s-a ținut cont de sesizările noastre, iar schimbarea legislației vine ca o acțiune firească, pentru stoparea acestui fenomen, numai că a putut fi interpretată eronat pe baza seriei de gafe pe care le-a făcut „ministra” Mediului - Diana Buzoianu -, precum și pe baza unor discuții care se poartă la nivel european despre suprataxarea sau chiar interzicerea folosirii surselor de apă de către populație.
Confuzie multiplă, bazată pe discuții reale
Astfel s-a ajuns la fake news privind modificarea legislativă, prin confuzia multiplă pe care au folosit-o cei care nu doresc să se pedepsească atât de drastic încălcarea Legii apelor - care prevedea că este ilegală captarea neautorizată a apelor subterane și supraterane, dar nu impunea sancțiuni demne de a fi luate în seamă de către cei care sfidează și încalcă legea.
Diana Buzoianu a explicat, într-o declarație publică, pe pagina sa de Facebook, de ce proiectul de modificare legislativă prevede creșterea pedepselor pentru zeci de infracțiuni de mediu care până acum erau sancționate „în bătaie de joc”: „Da, se adaugă și infracțiuni noi conform directivelor europene. Una din infracțiunile noi adăugate este captarea ilegală de apă, care poate duce la daune semnificative. În cazul fântânilor legea spune deja că este vorba a despre o captare legală. Deci nu avem o captare ilegală ca să existe vreo interpretare că s-ar aplica noul proiect de lege. Ca să fie și mai clar, vom face trimiterea la Legea Apelor inclusiv în noul proiect”, spune ministrul USR al Mediului, subliniind că noua infracțiune a fost introdusă în actul normativ pentru cei care au lăsat fără apă sute de localități din toată țara, în ultimii ani.
Actualul guvern nu are drept de inițiativă legislativă, iar proiectul elaborat de Ministerul Mediului ar trebui să fie trimis Parlamentului de către următorul Executiv.
Citește și: Fake news cu fântânile. Apele Române: apa rămâne gratuită
Citește pe Antena3.ro
