Golul lui Ferran Torres aduce Spaniei Cupa Mondială 2026.
O finală istorică, decisă de Torres
Partida a fost prima finală de Cupă Mondială din istorie disputată între campioana en-titre a Europei și campioana en-titre a lumii, iar tensiunea s-a resimțit pe tot parcursul celor 90 de minute. Cele două echipe au ajuns la actul final fără nicio înfrângere pe parcursul turneului - Spania a primit un singur gol în tot turneul, de la Belgia, în sferturi, în timp ce Argentina a trecut prin mai multe episoade dramatice, remontând de la 0-2 cu Egiptul în optimi și de la 0-1, până în minutul 85, cu Anglia, în semifinale.
Finala a rămas 0-0 după cele 90 de minute regulamentare, spaniolii dominând clar la posesie și la șuturi pe poartă (13 șuturi, dintre care 8 pe poartă, față de 0 pentru argentinieni la finalul timpului regulamentar), dar fără să reușească să spargă gheața împotriva unei apărări argentiniene solide, susținută de un Emiliano „Dibu" Martinez într-o formă exceptională. Argentina a rămas în inferioritate numerică după eliminarea lui Enzo Fernandez, în minutul 92, complicându-și considerabil șansele în prelungiri.
Meciul s-a jucat în fața a peste 80.000 de spectatori, printre care președintele american Donald Trump, premierul canadian Mark Carney și președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum. Ceremonia de la pauză, coordonată de Chris Martin, solistul trupei Coldplay, a inclus momente artistice susținute de Madonna, Shakira, Justin Bieber și trupa BTS.
Spania a fost reprezentată la cel mai înalt nivel posibil: regele Felipe al VI-lea, regina Letizia, prințesa moștenitoare Leonor și infanta Sofia au urmărit finala din tribune, alături de premierul Pedro Sánchez. Absent a fost, în schimb, președintele Argentinei, Javier Milei, care a decis să nu meargă pe stadion, invocând o superstiție legată de rezultatele slabe ale echipei atunci când a asistat live la meciuri - o tradiție neoficială care datează încă din 1990, când fostul președinte Carlos Menem a fost considerat aducător de ghinion, după ce Argentina a pierdut surprinzător cu Camerun, imediat după o vizită a sa la echipă.
Pentru Spania, este al doilea titlu mondial din istorie, după cel din 2010, și confirmă statutul „Furiei Roja" drept cea mai bună echipă a acestei generații, după titlul european cucerit în 2024.


