Jurnalul.ro Special Fenomen grav în România: plantele se usucă în câteva zile, chiar și irigate

Fenomen grav în România: plantele se usucă în câteva zile, chiar și irigate

de Adrian Stoica    |   

Seceta a făcut ravagii anul acesta în agricultură. Culturile de porumb și floarea-soarelui de pe zeci de mii de hectare s-au uscat în ultimele luni sub cupola de foc a soarelui.

 

Vara acestui an, care ar putea intrat în istorie drept cea mai călduroasă de când se înregistrează temperaturile la noi, a uscat culturile agricole, iar lipsa precipitațiilor ar putea afecta și anul agricol viitor din cauza nivelului scăzut de umiditate din sol. Deși un raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene arată încă din primăvară că este posibil ca Europa să se confrunte și anul acesta cu o secetă puternică, la fel ca în 2022, autoritățile din România nu au făcut nimic pentru a crește suprafețele irigate.  Potrivit datelor afișate de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) în anul agricol 2023 suprafața pregătită pentru irigații a fost de 1,40 milioane de hectare, dar suprafața contractată pentru udare a fost de circa 880.000 de hectare, o suprafață similară cu cea de anul trecut. Ministerul Agriculturii nu a publicat până acum nicio statistică privind suprafața de culturi calamitată, asta după ce anul trecut pe vremea asta curgeau comunicatele dinspre minister cu astfel de date. 

Anul trecut, din cauza secetei din vară au fost afectate culturile agricole pe circa  1,3 milioane de hectare, lăsând în urmă o pagubă de circa un miliard de euro. Deși deocamdată nu există date publicate de către Ministerul Agriculturii despre efectele secetei din acest an, suprafața afectată va fi mai mare ca anul trecut, spun reprezentanții fermierilor. Schimbarea accentuată a climei impune extinderea rapidă a suprafețelor irigate pentru a putea spera în obținerea unor culturi agricole bune, în paralel cu introducerea unor soiuri mai rezistente. Pentru reabilitarea întregului sistem de irigaţii pe teritoriul naţional la nivelul celui existent în 1989 ar fi necesare investiţii estimate la circa 14 miliarde euro, în condițiile în care costurile pentru refacerea sistemului pe un hectar de teren se ridică la aproximativ 7.000 de euro.

 

Dezastru la porumb și floarea-soarelui

 

Deocamdată, la nivelul Ministerului Agriculturii în discursul oficialilor nu există subiectul secetă. Datele privind producțiile agricole din acest an la grâu, orz, rapiță, culturile care s-au recoltat, nu sunt încă făcute publice de Ministerul Agriculturii, dar potrivit unor informații obținute de cotidianul Jurnalul,  în acest an România a obținut o cantitate medie de grâu la hectar de 4.800 kg, de 5.000 kg la orz și 3.000 kg la rapița pentru ulei, deci pot fi catalogate ca bune. În schimb, pentru porumb și floarea-soarelui, unde recoltatul nu a început, pe suprafețe foarte mari culturile sunt uscate din cauza secetei. Producţia de porumb a fost de 7,5 milioane de tone în 2022, faţă de 15 milioane de tone în 2021, România consemnând anul trecut cea mai mică producţie de porumb din ultimii 15 ani. Pentru 2023, producția era estimată în primăvară să aibă o creștere cu peste 50% față de anul trecut, dar realitatea din teren arată cu totul altfel, ceea ce-i face pe fermieri să spună că producția va fi chiar mai mică decât cea din 2022. Situația nu este diferită nici în ceea ce privește floarea-soarelui. Producţia de seminţe de floarea-soarelui a fost mai mică anul trecut cu aproape 27% faţă de 2021, iar pentru acest an se așteaptă o nouă scădere a producției din cauza secetei.

 

Fiecare cultivă ce vrea

 

Pe lângă lipsa irigațiilor, agricultura românească se mai confruntă cu o problemă. Fiecare cultivă ce hibrizi de grâu, floarea-soarelui, porumb, rapiță etc vrea, fără a ține cont de toleranța la secetă pe care aceștia o au. „La nivelul Ministerului Agriculturii nu există o evidență a hibrizilor importați și cultivați la noi, deși avem o rețea națională de testare a acestor soiuri, iar în primăvara acestui an a devenit funcțional Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor. Pe de altă parte, agricultura noastră folosește foarte puțin fosfor, deși acesta sporește rezistența la secetă a culturilor. La noi media este de circa 20 kg/hectar, în timp ce țările din Vest folosesc în medie 200 kg/hectar. Pentru că au folosit intensiv fosforul, aceste țări au ajuns să aibă o rezervă de fosfor în sol care ajunge la doi metri adâncime”, ne-a declarat Nicu Vasile, președintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

 

Seceta atmosferică și temperaturile-șoc, o combinație periculoasă

 

 Pentru culturile de porumb și floarea-soarelui, anul 2023 este unul ratat. În opinia lui Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii şi preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti", România se confruntă și cu un alt fenomen foarte grav și anume seceta atmosferică și temperaturile-șoc. Asta face ca plantele să se usuce în câteva zile, chiar dacă ele au fost irigate. 

Pe de altă parte, noi ne aducem aminte de secetă doar când este secetă. Am avut și o strategie antisecetă, dar nu am implementat nimic din ea”, spune și Valeriu Tabără.

 

În 2015, Guvernul aproba un plan național pentru refacerea sistemului de irigații care trebuia finalizat în 2020, dar gradul lui de realizare este undeva pe la 30%. Investițiile au fost extinse acum până în 2027, urmând ca suprafața pentru care se vor asigura irigații să ajungă la 2.600.439 ha.

 

Ghidul de bune practici la 45 de grade Celsius

 

Anul trecut, în luna iulie, în plină secetă, Guvernul Ciucă decidea înființarea unui unui colectiv multidisciplinar pentru elaborarea unui ghid de bune practici care să indice tehnologii şi soiuri adaptate la noile condiţii climatice. Despre soarta acelui ghid nu se mai știe nimic, dar asociațiile producătorilor agricoli spun că nu li s-a prezentat așa ceva. Ceea ce este însă foarte sigur este faptul că seceta din acest an a prins agricultura noastră la fel de nepregătită ca în anii trecuți.

Subiecte în articol: seceta agricultura
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri