Un caz care a făcut vâlvă în 2006, de divulgare de secrete militare, s-a terminat la CEDO, după 12 ani, cu o condamnare modică pentru statul român. Ziaristul Marian Gîrleanu a primit 4.500 de euro drept daune morale, Curtea de la Strasbourg apreciind că procurorii şi instanţele din România au încălcat libertatea de exprimare. În completul CEDO a judecat şi Iulia Motoc, soţia unui fost ministru al Apărării. Procurorii DIICOT au cercetat în acest caz redacţiile România Liberă şi Ziua, operând arestări şi percheziţii, numeroşi ziarişti fiind interogaţi ca suspecţi sau martori. Ţinta reală a afacerii a fost însă schimbarea ministrului Apărării, liberalul Teodor Atanasiu nefiind agreat de Traian Băsescu.
Marian Gîrleanu, corespondentul din Focşani al ziarului România Liberă, a fot arestat în februarie 2006 cu o acuzaţie extrem de gravă - divulgarea de secrete militare. Procurorii DIICOT susţineau că ziaristul deţinea informaţii clasificate stocate pe CD-uri legate de activiţăti operative ale Brigăzii 282 Mecanizată, desfăşurate în misiunile din Afganistan. În contextul isteriei răpirii ziariştilor români în Irak, noul caz semnala că în armata română sunt breşe de securitate, un pericol care s-ar răsfrânge şi asupra aliaţilor angajaţi în luptele cu talibanii. SRI sesizase serviciile de informaţii ale Ministerului Apărării că Ionel Popa, plutonier trecut în rezervă după misiunile din Afganistan, deţine şi trafichează secrete militare. Ancheta ajunge la cunoscuţii lui Popa şi la ziariştii din Focşani care fuseseră atraşi de subiect şi începuseră investigaţii jurnalistice.
Ziariştii anunţaseră Ministerul Apărării, SRI şi Cotrocenii
Arestarea lui Gîrleanu, anulată după câteva zile de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost urmată de percheziţii şi confiscări de suporturi de stocare a informaţiilor de la domiciliul lui Sebastian Oancea, corespondentul din Vrancea al ziarului Ziua. Într-o emisiune tv, ziaristul Ovidiu Ohanesian, care investiga pentru România Liberă despre scurgerea de informaţii militare, declară că el a luat de la Focşani, de la corespondentul ziarului, CD-urile cu secretele militare. Şefii celor două redacţii implicate declară la DIICOT că ei au sesizat cazul conducerii Ministerului Apărării. Doru Dragomir, ziarist de investigaţii la Ziua, a relatat procurorilor despre discuţiile sale cu generalul Francisc Radici, şeful Direcţiei Siguranţei Militare din MApN, şi cu generalul Raicu, din SRI. Mai mult, Gîrleanu spune că a sunat-o pe Adriana Săftoiu, consiliera lui Băsescu la Cotroceni, pentru a-i relata cazul. Băcanu şi Ficeac, şefii de atunci ai României Libere, sunaseră la Ministerul Apărării Naţionale, anunţând că deţin CD-uri cu secrete militare.
Băsescu, beneficiarul scandalului, nu apare în peisaj
Totul ducea spre răspunderea Ministerului Apărării. O anchetă internă implică zeci de suspecţi care trecuseră pe traseul informaţiilor. Concluzia a fost însă că informaţiile ajunse la ziarişti nu mai prezentau caracter de secret, dar Băsescu a valorificat scandalul CD-urilor pentru a decredibiliza conducerea MApN şi a prelua controlul asupra Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei. Atanasiu a fost împins spre demisie în octombrie 2006, după ce Adriana Săftoiu a făcut o plângere penală împotriva lui. Generalul Radici a fost avansat la şefia DGIA. Ziaristul ,,sacrificat” cu câteva zile de arest pentru a declanşa scandalul public al scurgerii de informaţii militare a primit o amendă administrativă. CEDO a considerat, prin decizia din 26 iunie 2018, că măsurile de prevenţie ale statului român au fost justificate. Daunele morale primite de Gîrleanu, de 4.500 de euro, au reprezentat o treime din pretenţii. Avocata reclamantului a primit de la CEDO o plată de 3.650 euro, plătită tot de statul român.
Informaţiile ajunse la ziarişti nu mai prezentau caracter secret, dar Băsescu a valorificat scandalul CD-urilor pentru a decredibiliza conducerea MApN şi a prelua controlul asupra Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei