România nu se confruntă la ora actuală cu niciun focar de pestă porcină africană, deşi este înconjurată de această boală care evoluează în opt state, fiind "strânsă ca într-un cleşte'', a afirmat, într-un interviu acordat AGERPRES, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu.
Acesta susţine că reprezentanţii Comisiei Europene desfăşoară foarte des audituri la ANSVSA, tocmai pentru că sunt rezervaţi în ceea ce priveşte evoluţia acestei boli pe teritoriul ţării, însă, în prezent, România poate fi considerată din punct de vedere sanitar-veterinar "o insulă de siguranţă epidemiologică".
Şeful ANSVSA a mai vorbit în interviu despre negocierile privind exporturile de produse alimentare în China, despre situaţia exportului de carne de porc către ţări terţe, precum SUA şi Japonia, după includerea României pe lista ţărilor libere de pestă porcină clasică, dar şi despre negocieri intense pentru alte pieţe de export.
Nu în ultimul rând, Brănescu a menţionat că în a doua jumătate a săptămânii viitoare vor fi gata rezultatele finale pentru cele 29 de probe prelevate din preparate alimentare din Olanda, Germania şi Belgia, susceptibile de dublu standard, dar care vor fi anunţate de ministrul Agriculturii, Petre Daea, coordonatorul acestui grup de lucru.
AGERPRES: România este în alertă maximă din cauza pestei porcine africane, care recent a apărut şi în Cehia. Cât de gravă este situaţia din acest punct de vedere?
Geronimo Brănescu: Într-adevăr, România pare strânsă ca într-un cleşte, din păcate, de pesta porcină africană, care iată, că evoluează destul de rapid. A început în Republica Moldova, s-a extins în Ucraina, focarele sunt foarte agresive şi au o creştere numerică exponenţială în Ucraina şi iată că, aparent surprinzător, a apărut în Cehia. Au fost şapte ţări afectate: Polonia, ţările Baltice (Estonia, Lituania, Letonia), Belarus, Republica Moldova, Ucraina şi mai nou Cehia. Cehia, cu o suspiciune de vehiculare prin vector uman, se pare că este vorba de un produs alimentar care a fost abandonat sau resturi de produse alimentare care ar fi fost abandonate într-o parcare sau într-un spaţiu de odihnă, fie de conducătorii auto de transport internaţional, fie de turişti. Este o supoziţie în acest sens, dar cert este că la acest moment, într-un timp foarte scurt, au înregistrate 25 de focare, deci este o evoluţie galopantă, toate pe mistreţi, niciun focar pe porcul domestic. Se pare că din primele estimări vorbim de o tulpină virală extrem de agresivă, mai agresive decât celelalte tulpini care au fost identificate până la acest moment, aşa încât, cum vă spuneam, România apare strânsă ca într-un cleşte, fiind practic înconjurată la Est şi Nord-Vest de pesta porcină africană.
AGERPRES: Este un motiv de îngrijorare pentru fermierii români?
Geronimo Brănescu: Da, este motiv de îngrijorare pentru fermieri, pentru autorităţi, pentru toată lumea. Noi facem eforturi susţinute şi încercăm atât cât putem să ne ţinem ţara departe de riscul apariţiei pestei porcine africane. Nu ştim însă cât timp vom putea face acest lucru. Avem într-adevăr intensificate toate formele de control, chiar pot să vă spun că am solicitat reţelelor de benzinării, precum şi aeroporturilor, să îşi intensifice acţiunile de salubrizare a spaţiilor destinate depozitării reziduurilor alimentare şi colectarea acestora, având în vedere această experienţă oarecum nouă cu Cehia. De asemenea, avem alertate la maximum autorităţile din cadrul Direcţiilor Sanitar Veterinare din cele opt judeţe riverane, pe Nord şi pe Est. Punctele vamale, de asemenea, sunt alertate pentru a face un control cât se poate de eficient al bagajelor călătorilor. Se face un control, de asemenea cu maximă de rigurozitate, a transportatorilor, a mărfurilor transportate, asigurăm o supraveghere cât de eficient se poate pentru a putea identifica într-un timp cât se poate de scurt un eventual cadavru cu provenienţa de la un animal mort de pesta porcină africană sau animale cu un comportament schimbat şi cu suspiciune de pestă porcină africană.
AGERPRES: Căldura este un factor de răspândire a pestei porcine africane?
Geronimo Brănescu: Nu neapărat. Discutăm de două tipuri de vectori. Vorbim de vectorul uman, cel care transportă produse de origine animală, fie pentru consum propriu sau destinate comercializării. Noi am interzis cu desăvârşire intrarea în ţară din zonele de risc a acestor categorii de mărfuri. De asemenea, vorbim şi de vectorul animal, care este reprezentat în special de porcul mistreţ, pentru că porcul domestic nu circulă pe arealul acesta, însă porcul mistreţ, care are o capacitate de difuzie semnificativă şi se poate deplasa pe distanţe de până la 20 de kilometri pe zi - şi dacă dorim să facem o corelaţie cu anotimpul acesta, dat fiindcă vegetaţia din cauza căldurilor se reduce -, mistreţul, în căutarea sa de hrană, se poate deplasa în diferite zone în care mâncarea este mai abundentă, putând să tranziteze zonele de frontiere şi putând să genereze un risc de răspândire a bolii.
AGERPRES: Există personal suficient pentru implementarea acestor măsuri de supraveghere în zonele de risc maxim?
Geronimo Brănescu: Ne-am mobilizat şi deocamdată acoperim cele opt judeţe de risc, acoperim zona de frontieră şi facem supravegherea aşa cum ne-am propus, până la acest moment. De asemenea, am dispus măsuri şi ne-am redistribuit şi pe sectorul de sud-vest, având în vedere episodul din Cehia. Suspicionez o oarecare vulnerabilitate pe tronsonul sud-vestic, spaţiul fostei Iugoslavii, unde de asemenea considerăm că putem lua în calcul un risc de difuzare a bolii.
AGERPRES: Ce trebuie să facă fermierii, în special cei care deţin ferme comerciale, pentru a evita difuzarea bolii, care ştim că are evoluţie rapidă şi mortalitate de 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc şi aduce pagube imense? Ce recomandări au autorităţile în acest sens?
Geronimo Brănescu: Toţi fermierii au fost informaţi, toţi cetăţenii au fost informaţi, atât cu ajutorul dumneavoastră, a campaniilor media, cât şi prin afişe tipărite, cu ajutorul colegilor noştri - medicii veterinari de pe tot teritoriul ţării - să ne anunţe cu maximă promptitudine de orice apariţie a unui caz suspect, nemaivorbind de mortalităţi, pentru a putea fi izolat, prelevate probe şi dispuse măsuri urgente.
Noi încercăm atât cât putem să ţinem boala deoparte, dar vă spun că presiunea este din ce în ce mai mare pe România. De altfel, Comisia Europeană a spus că este o minune. Ei nici nu au luat în calcul că în primele luni nu o să intre în ţară. Colegii mei fac eforturi, celelalte autorităţi competente ne dau tot suportul şi, împreună, încercăm să ţinem cât mai departe boala.
AGERPRES: Comisia Europeană poate ajuta în vreun fel în această situaţie ?
Geronimo Brănescu: Deocamdată, Comisia Europeană ne ajută diseminând experienţa statelor în care evoluează deja pesta porcină africană, cu structuri informative suport. În cazul în care vom avea şi noi focare, probabil că vom solicita şi ajutor financiar, dar sperăm să nu fie nevoie. De altfel, pentru Comisia Europeană este o formă de mirare şi sunt foarte rezervaţi în a ne crede că nu avem încă pesta porcină africană, şi nu o avem, şi tocmai de aceea suntem deschişi. Avem periodic audituri organizate de CE. Vin foarte des, ne verifică, ceea ce până la urmă nu este tocmai rău. Este foarte bine să se convingă că la momentul acesta cel puţin nu avem pestă porcină africană.
AGERPRES: O altă boală, gripă aviară, a făcut ravagii în fermele comerciale din Ungaria. Care este situaţia în România?
Geronimo Brănescu: Gripa aviară are o ciclicitate legată de migraţia păsărilor călătoare şi sigur că aceste focare se intensifică şi se suprapun pe anumite coridoare şi pe anumite perioade temporale de migraţie ale păsărilor călătoare. Poate n-ar fi lipsit de importanţă să subliniez faptul că România poate fi considerată din punct de vedere sanitar-veterinar, cel puţin la momentul discuţiei noastre, o insulă de siguranţă epidemiologică, pentru că vorbeam de pesta porcină africană, care practic ne ameninţă pe frontiera estică şi nordică, vorbim acum de gripă aviară, care practic a devastat Ungaria. În România au fost identificate cazuri de gripă aviară, dar numai în gospodăriile populaţiei şi la păsările sălbatice, pe când în Ungaria a intrat în exploataţiile profesionale şi a provocat pagube extraordinare, ceea ce în România nu s-a întâmplat. De asemenea, în sud şi în sud-vest evoluează dermatoza nodulară, care de asemenea are efecte dezastruoase la bovine şi a blocat, practic, Bulgaria sub aspectul exporturilor pentru bovine. Deci, aşa cum vă spuneam, facem eforturi semnificative şi deocamdată România a rămas o insulă de siguranţă epidemiologică în partea aceasta a Europei.
AGERPRES: Focare de boala limbii albastre au mai fost înregistrate în acest an pe teritoriul României?
Geronimo Brănescu: Deocamdată, nu am avut focare de boala limbii albastre, încercam să le gestionăm şi pe acestea, atât de bine pe cât putem, astfel încât să avem comfort epidemiologic, care până la urmă se transpune în siguranţă alimentară, în posibilitatea generării unor exporturi, deschideri de pieţe de export, mai ales în acest context cu blocajele riverane pe care noi încercăm să le valorificăm şi să ieşim pe cât mai multe pieţe şi poate că nu ar fi lipsit de interes să vă spun că în aceste sens derulăm cu Turcia relaţii de export intense. Este vorba de toate categoriile de rumegătoare: ovine, caprine, bovine. Am obţinut contingentări pentru toate categoriile, cele destinate sacrificării imediate, cele destinate creşterii şi îngrăşării, precum şi cele destinate reproducţiei, deci avem o relaţie intensă de export pe Turcia.
AGERPRES: Care mai este relaţia cu Israel, pentru că în acest an au fost ceva blocaje pe exportul de ovine cu această ţară?
Geronimo Brănescu: Pe relaţia cu Israel, noi am răspuns tuturor solicitărilor de ultimă oră, deoarece a apărut un blocaj pe ovine destinate sacrificării imediate, dar este de precizat că în continuare funcţionează relaţia de export pentru ovine destinate creşterii şi îngrăşării, precum şi pe toate categoriile de ovine. Într-adevăr, singurul blocaj care a apărut a fost la ovine destinate sacrificării imediate. Au fost probleme legate de metodele de castrare, pentru că, în agreement-ul pe care noi l-am avut, partea israeliană nu a precizat, în mod distinct, că ar dori o anumită formă de castrare. (...) Din acest motiv, am dispus măsurile necesare şi, pe cale de consecinţă, vom agrea pentru exportul relaţiei Israel numai exploataţii profesionale şi centrele de colectare, care utilizează metoda sângeroasă. Deci, metodele nesângeroase - cele prin presare şi cu atrofiere testiculară - au fost eliminate, tocmai în ideea de a elimina cât se poate de mult riscurile generate pe acest segment.
De asemenea, au fost finalizate negocierile cu Qatar pentru certificarea exportului pentru ovine şi sunt aproape finalizate pentru bovine. Cu Yemen suntem de asemenea în negocieri pentru conformitatea sanitar-veterinară, urmând să definitivăm negocierile, cu Arabia Saudită au fost comunicate toate informaţiile tehnice solicitate pentru exportul de rumegătoare mari şi mici şi acum aşteptăm vizita părţii saudite pentru evaluarea în teritoriu. Este ultimul pas, ca să spun aşa, care se poate face într-o relaţie tehnică de genul acesta: vin şi constată solicitările, condiţiile tehnice agreate de comun acord, după care se agreează modelul comun de certificare sanitară-veterinară. Practic, noi suntem deja cu Arabia Saudită în faza în care s-a agreat modelul de certificare sanitar-veterinară, urmând să vină să facă vizita pentru conformitate.
De asemenea, Tunisia este o destinaţie interesantă şi suntem în plin proces de negociere a condiţiilor sanitar-veterinare de certificare a exportului cu rumegătoare mari şi mici, iar în viitorul imediat cred că se pot finaliza, pentru că sunt doar chestiuni de detalii, iar pe relaţia cu Iordania se derulează deja export tot cu rumegătoare mari şi mici.
AGERPRES: România a intrat recent pe lista ţărilor libere de pestă porcină clasică, ceea ce permite exportul de carne de porc către ţări terţe, precum SUA şi Canada, după mulţi ani de blocaj în comerţul cu carne de porc. Ce noutăţi aveţi pe acest segment?
Geronimo Brănescu: Într-adevăr, am reuşit să depăşim această barieră, care ne-a ţinut blocaţi în comerţul cu carne de porc pentru ţări terţe. A fost un efort colectiv şi de durată, dar este într-adevăr o realizare de care trebuie să ţinem şi este unul dintre motivele pentru care mi-aş dori foarte mult să nu ne afecteze cealaltă boală, respectiv pesta porcină africană. Totuşi, trebuie precizat faptul că vorbim despre două boli diferite, iar în cazul apariţiei restricţiile pentru pesta porcină africană nu sunt corelate cu pesta porcină clasică. Vorbim aici de regionalizare şi de neafectarea statutului de ţară, care, odată dobândit, doar în cazul apariţiei pestei porcine clasice putem să îl mai pierdem. Practic, de circa 10 ani, din 2007, nu am mai avut această boală: pestă porcină clasică.
În acest sens, cu Japonia, ţara cu care suntem în tratativele cele mai avansate de îndată ce am obţinut statutul de ţară liberă la pestă porcină clasică, am reluat schimbul de informaţii tehnice şi în acest moment, cel puţin pe segmentul de carne de porc, avem solicitat avizul de export pe această relaţie, aşteptându-se avizul de conformitate şi decizia finală din partea părţii japoneze. Acest lucru înseamnă că tot ceea ce este legat de negocierea tehnică a fost finalizat pentru carnea de porc pe relaţia cu Japonia, care este o piaţă destul de exclusivistă. Aşteptăm partea japoneză cu agreement-ul final, ei făcând deja şi vizita la noi.
AGERPRES: Se poate întâmpla în cursul acestei veri?
Geronimo Brănescu: Este posibil. Ei vor fi cei care vor hotărî momentul de oportunitate în care vor veni. Poate fi mâine şi peste o săptămână şi peste o lună. Aici negocierile au fost finalizate, vizita a fost făcută, astfel încât ei hotărăsc când începem exportul. Cel mai mult ei vor să cumpere carne de porc, congelată sau refrigerată, în funcţie de opţiunea lor comercială. Noi am asigurat tot ce înseamnă agreement tehnic pentru toate categoriile de carne de porc, restul ţine de alte autorităţi ale statului, să negocieze punctual subiectul.
AGERPRES: Cu SUA au fost demarate negocieri pe partea de export?
Geronimo Brănescu: Da, cred că este subiectul cel mai cald acum. În perioada 17 - 21 iulie 2017, o să avem o vizită de evaluare din partea APHIS (Animal and Plant Health Inspection Service), parte din USDA (United States Department of Agriculture), departamentul de agricultură al SUA, care vor veni să efectueze inspecţia pentru animale vii şi pentru uniformitatea şi echivalenţa sistemului de control şi supraveghere sanitar-veterinar pentru pestă porcină, febra aftoasă şi pestă bovină, boli de care noi suntem indemni (nu există boala - n. r.).
AGERPRES: Care mai sunt negocierile de export pe relaţia cu China? România a obţinut prelungirea perioadei de tranziţie pentru exportul de miere în această ţară?
Geronimo Brănescu: Da, într-adevăr, am avut o vizită în China şi am încercat să obţinem maximum din acea vizită. Deşi a fost o vizită scurtă, practic mai lung a fost drumul decât vizita, a fost foarte eficientă. Am zburat 42 de ore ca să stăm 39 acolo, dar am fost invitaţi şi am participat la acel eveniment (Conferinţa pentru controlul calităţii, inspecţiei şi carantinei, de la Ningbo - n. r.), în cadrul căruia am semnat acordul pentru exportul de material seminal. De asemenea, am reuşit să obţinem, în urma negocierilor care n-au fost tocmai simple, prelungirea perioadei de tranziţie pentru miere, perioadă de tranziţie care expira luna aceasta. Şi nu numai că am reuşit să o prelungim, dar nu am mai definit-o în timp, astfel încât avem perioade de tranziţie până la finalizarea totală a negocierilor bilaterale. Desigur că nu o să le lungim la infinit, pentru că este interesul comun să finalizăm aceste negocieri, dar partenerul chinez este destul de riguros şi de exigent, astfel încât negocierile sunt punctuale, noi încercând să ne apărăm cât mai bine statusul nostru. Chinezii sunt şi producători, dar şi consumatori de miere. China este o destinaţie extrem de căutată, de exemplu, Slovenia are o campanie extrem de intensă, o campanie pentru exportul de miere pe piaţa Chinei, dar mai sunt şi alte ţări europene, care, la această reuniune, 16+ China, şi-au manifestat interesul faţă de acest subiect. Spre mulţumirea noastră noi am reuşit să extindem această perioadă de tranziţie şi să nu blocăm exporturile româneşti pe piaţa chineză.
Am deschis, de asemenea, negocierile pentru exportul de carne de pasăre, urmând să se deruleze în timp şi să avem un echivalent al sistemului de supraveghere sanitară-veterinară şi într-un final să obţinem forma de certificare pentru export. Dar este doar un început, negocierile vor mai dura.
Noi nu am exportat niciodată carne de pasăre în China, doar tacâmuri, gheare de pui. Aceste produse se duc către Hong Kong, via Turcia. Există astfel de zone de export, care la ei sunt considerate un fel de delicatese. Le-am văzut şi eu în magazinele din China. Ştiu unitatea din Mangalia care condiţionează aceste gheare şi le-am văzut şi puse la vânzare, în capătul celălalt al lumii. De asemenea, am demarat discuţiile pentru certificarea sanitară pe componenta noastră a lucernei, componenta fitosanitară intrând sub autoritatea Ministerului Agriculturii.
AGERPRES: Un subiect sensibil şi extrem de important pentru consumatorii români este cel legat de alimentele susceptibile de dublu standard. Ministerul Agriculturii a anunţat că 29 de probe prelevate din preparate din carne, din lapte, conserve de peşte şi ciocolată din Olanda, Germania şi Belgia au fost înaintate spre analiză comparativă Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară Bucureşti. Când vom cunoaşte rezultatele?
Geronimo Brănescu: Într-adevăr, cele 29 de probe au fost supuse examinării analitice în cadrul Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din Bucureşti. Sunt norme tehnice şi timpi tehnici necesari evaluării la care au fost supuse produsele respective. Estimăm că în a doua jumătate a săptămânii viitoare vom avea rezultatele finale, pe care le vom aduce la cunoştinţă prin intermediul domnului ministru Petre Daea (ministrul Agriculturii - n. r.), cel care coordonează acest grup de lucru.
AGERPRES: Anul trecut au fost numeroase alerte alimentare la nivel european care au vizat produse din carne de pui şi ouă infectate cu Salmonella, provenite din Polonia. Au mai fost astfel de probleme anul acesta?
Geronimo Brănescu: Pentru asta funcţionează sistemul de alertă rapidă, ca să putem să colaborăm, să avem o reacţie rapidă la nivelul UE, să putem să identificăm cu maximă promptitudine produsele generatoare de risc şi să le extragem din piaţă. Aceste alerte apar pe diferite categorii de produse. Nu am avut evenimente semnificative sub acest aspect, până la momentul discuţiei noastre.
AGERPRES: Dar produse româneşti au fost în sistemul de alertă anul acesta?
ANSVSA: Am avut o situaţie cu nişte brânză din Italia, nu cantităţi semnificative, probabil că infestaţii apărute din erori de manipulare, depozitare sau transport necorespunzător, cantităţi mici. Încercăm să le oprim cât de repede putem.
AGERPRES: Circulaţia medicamentelor utilizate în sistem veterinar este o problemă care trebuia reglementată. Ce demersuri au fost făcute în acest sens?
Geronimo Brănescu: Avem deja iniţiate demersurile de verificare a Legii 160/1998, cu privire la exercitarea profesiei de medic veterinar, iar în sensul acestei legi noi vizam cu maximă atenţie şi circulaţia medicamentului de uz veterinar. Vrem să avem o trasabilitate şi o gestiune a medicamentului realizată de personalul tehnic de specialitate, până la utilizatorul său final, până la medicul veterinar de liberă practică, care efectuează tratamentele şi manoperele sanitare veterinare. Propunerea de modificare legislativă se află pe circuitul de avizare interministerială şi dorim ca, prin promovarea acestei legi, să finalizăm eforturile noastre în acest sens, astfel încât gestiunea medicamentului veterinar să se facă într-o manieră mult mai riguroasă şi mult mai severă.
AGERPRES: Aveţi resurse financiare şi umane suficiente pentru derularea tuturor acestor programe? Aţi solicitat sume suplimentare la rectificare?
Geronimo Brănescu: Bugetul este satisfăcător până în acest moment, nu pot să mă plâng, dar întotdeauna e loc şi de mai bine. Am solicitat o rectificare pozitivă pentru bugetul nostru. Sigur că lucrurile se pot schimba în momentul în care avem episoade de genul pestei porcine africane. Atunci ne ducem într-o altă zonă de cheltuială şi consum sau oricare altă boală, care, pe cale de consecinţă, va genera cheltuieli suplimentare, astfel încât să ne putem face treaba. Avem de asemenea promovată, în acest plan, o propunere de modificare legislativă - mă refer la OUG pentru modificarea Legii 42, în care vizam o mai bună aşezare pe compartimentele tehnice la nivelul autorităţii centrale şi a structurilor teritoriale. Este şi aceasta pe circuitul de avizare şi aşteptăm cu interes să iasă, ca să putem să o aplicăm.
AGERPRES: Aţi demarat controale pe litoral, unde am văzut că sunteţi foarte activi. Ce se întâmplă în celelalte zone din ţară, alte destinaţii de vacanţă ale românilor?
Geronimo Brănescu: Într-adevăr, avem o activitate destul de intensă pe litoral, în primul rând pentru că este început de vacanţă şi nu întotdeauna agentul economic îşi intră de la bun început în capabilităţi. Pentru noi, nu amenda este un scop în sine, nu asta ne-o dorim, amenda este o formă corectivă, pe care o aplicăm atunci când nu sunt respectate condiţiile de siguranţă alimentară. Avem şi agenţi economici, care, deşi au fost amendaţi şi le-a fost suspendată sau interzisă activitatea, continuă să vândă, dar ei intră astfel sub incidenţa zonei penale. Din punctul nostru de vedere, scopul nostru declarat este acela de a reduce pe cât posibil riscul apariţiei de toxiinfecţie alimentară. Nu amenzile, nu confiscările sunt scopurile noastre, ci reducerea numărului de cazuri de toxiinfecţii alimentare.
De asemenea, avem acţiuni de control la nivel naţional pentru toate zonele de interes turistic, pentru traseele turistice. Fiecare direcţie sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor are organizate echipe de intervenţie şi echipe de patrulare care verifică traseele turistice şi zonele turistice, cu o anumită cadenţă şi în funcţie de riscul şi nivelul de risc generat de zona respectivă. În ceea ce priveşte litoralul, în afară de aparatul propriu din cadrul DSV Constanţa, au mai fost detaşaţi 10 inspectori din ţară, care au făcut echipe comune şi constituie acel colectiv temporar de lucru, suplimentând eforturile colegilor de la Constanţa.
Sunt şapte echipe care funcţionează în cadrul Comandamentului estival, împărţit în şapte segmente, sunt şapte zone turistice care sunt verificate de aceste echipe, iar rezultatele sunt aduse cu promptitudine, consider eu, la cunoştinţa opiniei publice.
AGERPRES: La ora actuală, mâncăm alimente sigure pe litoral şi în România? Ce sfaturi aveţi pentru consumatori?
Geronimo Brănescu: Eu continui să susţin această idee: Litoralul românesc este sigur din punct de vedere al siguranţei alimentare. Sigur, lucrurile sunt perfectibile, nimic nu e perfect, dar în fiecare an încercăm să fim mai buni. Sfatul pentru consumatori este să îşi achiziţioneze produsele din unităţi înregistrate şi autorizate sanitar-veterinar, să nu se bucure la chilipiruri, să nu se bucure la produsele "pseudo tradiţionale", care se regăsesc la tot felul de colţuri de stradă sau pe mai ştiu eu unde, de-a lungul traseelor turistice sau şosele, să nu îşi ţină produsele, indiferent că vorbim despre cei care se deplasează la mare pe malul Mării Negre sau în alte zone cu potenţial turistic, să nu îşi lase produsele un timp îndelungat sub influenţa razelor de soare. Acum sunt peste tot magazine alimentare de unde pot fi achiziţionate, sunt numeroase, să nu ia cantităţi mari. Odată început un produs, este indicat să fie consumat până la capăt. Nu este indicată reambalarea produselor, nu este indicat contactul acestora cu alte categorii de produse... norme generale, norme generale care se cer a fi respectate în primul rând pentru binele nostru. De asemenea, în condiţiile în care sesizează neconformităţi, ei le pot comunica şi cu maximă promptitudine le identificăm şi bineînţeles că le şi rezolvăm. AGERPRES