Provocările sistemului generate de politica de decarbonizare a Uniunii Europene și vulnerabilitățile lui, oportunitățile pentru dezvoltare și costurile tranziției s-au aflat pe agenda conferinței la care au participat toți marii jucători din piața de energie. Prezent la dezbateri, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că 2024 va fi cel mai bun an pentru energia românească, pentru că încep să se vadă roadele unor investiții. Anul trecut, dar și anul acesta, au fost demarate multe proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din Fondul pentru Modernizare, în total România având la dispoziție 18 miliarde de euro.
Până în luna aprilie va fi gata Strategia Energetică a României, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. De asemenea, tot anul acesta se va finaliza termocentrala de la Iernut pe care o construiește compania Romgaz. Pe lângă această capacitate se vor adăuga altele din zona de regenerabile, unde există o mare cerere din partea investitorilor, dar și din zona nucleară. Din această perspectivă, lucrurile arată bine pentru securitatea energetică a României, iar la orizontul anului 2030 putem vorbi de o putere instalată suplimentară care poate merge chiar spre 10.000 MW, a subliniat Sebastian Burduja.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja: „Au fost semnate contracte pentru 1.700 MW”
„Vrem să avem o rezolvare la trilema energetică, cea care preocupă o lume întreagă. Cum putem să avem o energie sigură, ieftină sau competitivă și verde? Or, din punctul nostru de vedere, al Ministerului Energiei, răspunsul este investiții, investiții, investiții.
Am pornit anul trecut, anul acesta, o mulțime de apeluri de investiții din PNRR și Fondul pentru Modernizare, având la dispoziție un buget de aproximativ 18 miliarde de euro. PNRR undeva la 1,6, diferența din Fondul pentru Modernizare. Și acestea, într-adevăr, acoperă în special zona de producție de energie verde. Și o să vă spun doar că în ultima zi lucrătoare a anului, noi am plecat la 4 dimineața din Ministerul Energiei. N-am plecat singur, au fost încă 50 de colegi. Pentru că era foarte important, era ultima zi, înainte să expire o schemă de ajutor de stat din PNRR, investiția 1, cea prin care trebuia să finanțăm contracte pentru 950 MW producție de energie solară și eoliană. Până la urmă am reușit să semnăm contracte pentru aproape 1.700 MW. Toate sunt contracte care eu sunt convins că se vor face. O parte s-au făcut deja și oamenii au venit doar la rambursare cu solicitarea de fonduri din PNRR. De asemenea, din Fondul pentru Modernizare am început să dăm drumul la apeluri foarte importante. În 6 decembrie a pornit apelul pentru instituții publice, undeva la jumătate de miliard de euro, pentru acoperirea consumului instituțiilor publice, primării, centre culturale, spitale, grădinițe, școli, prin panouri fotovoltaice sau în alte cazuri centrale eoliene sau chiar microhidrocentrale, ele sunt eligibile. La 1 martie, din fondul pentru modernizare, lansăm două noi apeluri, 815 milioane de euro în total, pentru producție de energie verde și acoperire a autoconsumului. Este practic apelul similar din PNRR. Toți cei care n-au reușit să se încadreze în bugetul schemei sau din alte motive n-au depus documente în timp util au o nouă șansă să vină pe fondul pentru modernizare și mă aștept să finanțăm încă aproximativ 2.000 MW de energie verde din fondul pentru modernizare”, a spus ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
În 2022, costurile statului cu plafonarea prețului atât la consumatorul casnic, cât și la cel noncasnic au fost undeva la 14,5 miliarde de lei, în 2023 - în jur de 9 miliarde de lei, iar anul acesta se estimează că ele vor scădea la 3 miliarde de lei, a spus Gabriel Andronache, vicepreședintele ANRE, care a subliniat că România va renunța pe 1 aprilie 2025 la plafonarea prețurilor la energie.
„Până în 2032 vom dubla producția de energie care nu generează emisii CO2. Practic vom dubla prezența noastră în sistemul energetic, luând în calcul o creștere a consumului și am actualizat cu media propusă, care este indicată în studiile internaționale, inclusiv de IEA, de creșterea consumului cu 2% pe an. Noi ne-am asumat să venim cu aproape 2.000 MW în sistem până în 2032. Asta este ținta noastră”.
Cosmin Ghiță, directorul general Nuclearelectrica
Directorul Transgaz, Ion Sterian: „Gazele din Marea Neagră nu vor fi suficiente, vom avea nevoie de importuri”
„România e în cea mai privilegiată poziție dintre toate statele, pentru că noi am construit la timp. Și de aceea nu avem probleme astăzi. Indiferent cât vor fi temperaturile de scăzute, și am mai spus asta și în toamnă, noi nu vom avea probleme în nicio situație. Dovadă că astăzi, sau ieri, a fost cea mai friguroasă zi. Am avut un consum de circa 56 de milioane de metri, Depogaz a investit în ultimii ani, și a mărit capacitatea de extracție din înmagazinare, că aici era problema. Aveam depozite, dar nu scoteam suficient de repede. Acum s-a mărit capacitatea și o mărește în continuare, pentru că au obținut pe PCI un grant de circa 125 de milioane de euro, unde am dat pe semnătură proprie garanția, din partea Transgaz, că va duce la bun sfârșit investiția, și acordând și consultanța domnului director, ca să implementeze cu succes, cum am implementat noi cei 170 de milioane de euro pentru BRUA. Și în situația asta n-avem probleme”, a declarat Ion Sterian. În opinia sa, consumul de gaze al României va crește în anii următori pe fondul reindustrializării României, iar gazele extrase din Marea Neagră nu vor fi suficiente, mai fiind nevoie de importuri de 4-5 miliarde de metri cubi pe an. În acest context, reprezentantul Transgaz a anunțat că producătorul de îngrășăminte chimice Azomureș va relua producția și a finalizat deja încărcarea primei instalații de amoniac, iar acest lucru înseamnă un consum de 1,4 milioane de metri cubi de gaze. În ceea ce privește utilizarea hidrogenului, reprezentantul Transgaz s-a arătat însă un pic mai rezervat. „La sfârșitul lunii decembrie Parlamentul a aprobat directiva pe hidrogen, în altă formă. Va fi nevoie să se înființeze un sistem național de transport de hidrogen. Până când se va construi o piață, până se va construi infrastructura, va mai trece mult timp. Suntem pregătiți și pentru asta. Ne pregătim să licențiem la ANRE o conductă de 30 de metri care să transporte gaz cu hidrogen, însă nu există legislație. În ce privește fotovoltaicele și energia eoliană - trebuie să întărim sistemul de transport electric”, a mai declarat directorul Ion Sterian. Transgaz, prin filiala sa de peste Prut Vestmoldtransgaz, a preluat integral operațiunile în Republica Moldova, inclusiv în regiunea separatistă Transnistria, și în acest context oficialul Transgaz a amintit că se are în vedere construirea unei centrale Electrice lângă Chișinău.
Daniel Balaci: „Transelectrica e pregătită pentru viitor”
„Este clar că 2023 a fost un an în care toate companiile strategice din România s-au pregătit pentru ceea ce va urma și mă refer aici la accesarea de fonduri europene pe diverse axe de finanțare. Și Transelectrica răspunde la această ipoteză de viitor printr-un program de investiții optimist și realizabil. Este un program pe 10 ani, un program care are la bază o valoare de 1,4 miliarde de euro. Chiar anul acesta actualizăm programul de investiții funcție de aceste ipoteze care au fost enunțate până acum. Rețeaua de transport se dezvoltă funcție de cerința utilizării ei și așa cum ați auzit și dumneavoastră, suntem optimiști, pentru că acești consumatori mari încearcă să se revitalizeze, au ajuns să pună în funcție capacități noi, modernizate, capacități de producție care înseamnă consum atât din zona electrică, cât și din zona gazelor naturale. Iar noi ca și companie, ca TSO (operatorul de transport și de sistem - n.red.) românesc, răspundem prin investiții, un volum impresionant de investiții în acești 10 ani. Dispunem, așa cum știți, de 81 de stații de transformare, din care 59 au fost deja modernizate, avem 14 stații mari de transformare în execuție și urmează perioada de licitație pentru încă 8 mari investiții. Ne confruntăm într-adevăr cu o perioadă importantă în care cererea de acces la rețeaua de transport este mare, foarte mare. Avem cereri pentru instalarea a 30.000 MW, din care 10.000 au primit avizul. Suntem optimiști, consumatorii mari încearcă să se revitalizeze, pun în funcție capacități mari, iar noi, ca și companie, răspundem prin investiții, un volum impresionant de investiții. Ne așteptăm să crească nivelul de investiții. Anul trecut am ajuns la aproape 600 MW instalați în rețeaua de transport. De asemenea, avem cereri care însumează 580 MW pentru stocarea energiei, iar jumătate din aceștia au primit aprobarea de conectare la rețea”, a declarat Daniel Balaci, directorul Direcției Mentenanță Exploatare și Dezvoltare Rețea Transelectrica.
„Sectorul pe care îl reprezint aici înseamnă, potrivit unui studiu independent, undeva la 7% din PIB. De aceea, cred că factorul decident al României trebuie să fie extrem de sensibil. Chiar dacă este un an electoral și vor fi aplecați cu urechea spre nevoile fiecărui alegător în parte pentru câștigarea votului, vor trebui să fie la fel de atenți la nevoile pe care un astfel de sector, cu un astfel de impact în PIB-ul românesc, le are din zona decidentă. Astfel încât să existe o punte, un dialog sincer între industrie, între sectorul energetic și toți decidenții din România, pentru că vor avea de câștigat în acel triunghi, care ar trebui să fie echilateral, toți cei trei factori implicați, respectiv statul pe de o parte, industria, sectorul energetic, pe de altă parte, și consumatorul, adică alegătorul, dacă vreți, pe de altă parte”.
Daniel Apostol, director general Federația Patronală Petrol și Gaze
"Eu cred că ar trebui să ne orientăm și către biomasă mai mult. Și aș veni cu o legislație care să sprijine și biomasa, mai ales că există și o directivă europeană care ne impune să folosim și biomasa, nu numai nouă, la nivelul tuturor țărilor. Ori noi acest subiect l-am neglijat. Iar biomasa, în anumite condiții și cu tehnologie elaborată chiar în România, poate fi considerată energie fără emisie de carbon, chiar și energie verde. Deci acesta ar fi un subiect cu care eu cred că ar trebui să fim foarte atenți și Ministerul Energiei trebuie să fie împreună cu Ministerul Fondurilor Europene, pentru a finanța și astfel de producții”.
Ioan Mang, vicepreședintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților
Directorul Depogaz, Vasile Cârstea: „Sistemul energetic nu riscă să rămână fără gaze”
„Depogaz are o dinamică în dezvoltare accentuată, atât pe partea de stocare, mărirea capacității totale de la 3 miliarde la 4,5 miliarde, creșterea capacității de extracție, care este undeva la 32-34 de milioane, undeva la 42-44 de milioane normal metri cubi. (...) Sunt condiții optime de funcționare, astfel încât în sistemul energetic de gaze naturale din România nu riscă nimeni să rămână în pană de gaze. Nu există și nici nu se va pune problema, indiferent de ce nopți geroase, de ce vremuri vor veni”, a subliniat directorul companiei responsabile cu stocarea gazelor naturale, Depogaz. Potrivit acestuia, compania are în derulare proiecte importante pentru creșterea capacității de stocare și extracție la depozitele Bilciurești și Ghercești. (...) Deja faza I la depozitului Bilciurești a fost efectuată, astăzi suntem în analiză și deja am ridicat pe SEAP pentru a putea scoate faza a 2-a. La faza I am obținut o creștere de capacitate de la 14 la 16 milioane metri cubi. Pe lângă acest proiect, un proiect foarte important este proiectul Ghercești. Aici facem o creștere la capacitate la 600 de milioane de normal metri cubi de gaze și mărim și capacitatea de extracție de la 2,5 la 5 milioane normal metri cubi pe zi. Menționez că acest depozit va fi interconectat cu ajutorul Transgazului cu BRUA. Deci cu atât mai important devine rolul lui, astfel încât putem prelua sursele care vor apărea din dezvoltarea Neptun Deep (din Marea Neagră - n.red.), astfel încât iată că România are toate instrumentele necesare pentru a asigura o securitate energetică stabilă (...)”, a mai subliniat directorul Depogaz, Vasile Cârstea.